- 130B A.
Barcina, red de eſparto, eſparzu ſarea.
- Lat. Rete, is.
Barcino , color de blanco , y pardo, chu-
- rarrea. Lat. Color ſubalbus.
Barco , tiene el miſmo origen que barca,
- barcoa. Lat. Cymba, linter, tris.
Barco, ù barca plana , y ancha, ala , ga-
- barra. Lat. Cymba planior.
Barco de la vez , aldiaco barcoa. Lat.
- Cymba vectoria.
Barcon , veaſe barcaza.
Barda, es voz Baſcongada , que viene de
- abar da , y ſignifica , que es barda;
- porque abar , abarra, es el ramage me-
- nudo , de que ſe hazen las bardas ; y
- da ſignifica es. Barda , abarrá. Lat.
- Sepes hirta.
Barda, ſeto, valladar, larreſia. Lat. Se-
- pimentum ſpineum.
Aun ay Sol en bardas, oraindic badirau
- eguzquiac. Lat. Nondum dies occi-
- dit.
Bardal , lubaquia , lurreſia. Lat. Se-
- pes , is.
Bardanza, ocioſidad, galanteo, viene de
- el Baſcuence baldanzar, que ſignifica
- grandiſsimo ocioſo. Lat. Mulieroſitas.
Bardar, bardatu, abarreztu. Lat. Sepem
- vepribus munire.
Bardaxe, el paciente ſodomitico, iperaz-
- coa. Lat. Cinædus.
Barjuleta , ſaquillo , ò bolſa, que llevan
- los caminantes atada à la cintura , bi-
- dazorroa. Lat. Mantica.
Barloar , atracarſe vn navio con otro,
- veaſe atracar.
Barloventear el navio , aiza gañetu. Lat.
- Navem adverſo vento obſiſtere.
Barloventear, andar de aqui para allì, go-
- ra bera , orrat onat , ibiltea. Lat.
- Hac illac vagari.
Barlovento , aizaldea , aizalboa. Lat.
- Ventus ſecundus.
Barniz , licurta. Lat. Gummi juniperi-
- num.
Barniz , baño, ù cubierta de barniz , li-
- curtazala. Lat. Gummi juniperini
- cruſta, tegmen.
Barnizar , licurtatu. Lat. Gummi juni-
- perino illinere.
Barnizado, licurtatua. Lat. Gummi ju-
- niperino illitus.
Barometro , airepiſuaren neurria. Lat.
- Barometrum.
Baron , baroya, baroea. Lat. Baro, nis.
Baroneſa , baroearen emaztea. Lat. Ba-
- ronis vxor.
- Txantiloi:SarrreraBaronìa , baroearen goyendea . Lat. Baro-
- natus, us.