Orrialde:Larramendi 1745 dictionary body.pdf/299

Wikitekatik
Orri hau berrikusia izan da
150B R.
ca. Lat. Prono ore.
Caida de bruces , muſturia.

Brueta , carretoncillo de vna rueda , para

llevar materiales , curpilleta. Lat. Ma-
nuarium vehiculum una rota curule.

Brugo, veaſe pulgon , que es lo miſmo.

Brulote , ſu ontzia. Lat. Navis incendia-

ria.

Bruma , la eſtacion mas fria de el Invier-

no , neguaren biotza. Lat. Bruma , æ.

Bruma , brumilla , la nieblecilla de agua,

antes de llover , lambroa , biſutſa. Lat.
Pluvia levior.

Brumal , invernizo, negutarra , negucoa.

Lat. Brumalis.

Brumamiento , nequea , necaldia , ari-

quea, aricaldia. Lat. Defatigatio , la-
ſitudo.

Brumar , gueyegui necatu , larregui ari-

catu , canſatu. Lat. Nimium opprime-
re , gravare.

Brumado , necatua , aricatua. Lat. De-

fatigatus.

Brumador , necatzallea , aricatzallea.

Lat. Prægravis, nimium moleſtus.

Brunete , bruno , negro no muy ſubido,

bezchoa , balchoa , illunchoa. Lat. Co-
lor fuſcus.

Bruñir, bruñitu , leundu , labaindu , ga-

narguitu. Lat. Expolire, lævigare.

Bruñido , bruñitua , leundua , labain-

dua , ganarguitua. Lat. Expolitus ,
lævigatus.

Bruſco , eſpecie de arrayan ſalvage, bas

arrayana. Lat. Ruſcus , myrtus ſyl-
veſtris.

Bruſco , aſpero , latzá , gogorrá. Lat.

Aſper, rudis.

Brutal , aberetarra. Lat. Belluinus.

Brutalidad , aberequeria , abrequeria ,

aberetaſuna. Lat. Bruta immanitas.

Brutamente , aberequiro , abrequi , abe-

rero. Lat. Belluinum in morem.

Bruteſco, veaſe gruteſco.

Brutez, bruteza, brutedad, veaſe bruta-

lidad.

Bruto , aberea , abrea. Lat. Brutum ani-

mal.

Eſtar vna coſa en bruto , lancaitzean

egon , landu baguea. Lat. Rem ſca-
bram , & impolitam eſſe.

Bruxa , ave nocturna , ſorguin choria.

Lat. Strix.

Bruxa, hechizera, ſorguiña. Lat. Vene-

fica, ſaga.

Bruxeria , ſorguinqueria. Lat. Malefi-

cium.

Hazerſe bruxa , ò bruxo , ſorguindu.

Lat. Veneſicum, veneficam fieri.