Orrialde:Larramendi 1745 dictionary body.pdf/73

Wikitekatik
Orri hau berrikusia izan da
A G.
chi, ſignifica baxarſe , y eſſo es aga-
charſe.

Agacharſe, jachi, gachi, iautſi, macur-

tu, beeratu, lurreratu. Lat. Se humi
ſternere, demittere.

Agachado , jachia , &c. lurraz joſia.

Lat. Humi ſtratus , demiſſus , a , um.

Agalanar, veaſe engalanar

Agalla para tinta, cibotá. Lat. Galla, æ.

Agallas en la garganta , curinchoac, gu-

rinchac. Lat. Tonſillæ , arum ; glan-
dulæ, arum.

Agallas de peſcado , iſatſá. Lat. Bran-

chiæ , arum. Quedarſe de la agalla, es
quedarſe burlado , y ſin lo que ſe pre-
tendia , baue guelditzea , gabe gue-
ratzea , cincilica , dilindaca jartea.
Lat. Spe fruſtrari.

Agarbarſe, eſconderſe de repente, como

las liebres de los perros. Puede venir
del Baſcuence garbaia , como ſi dixe-
ra agarbaiarſe; y garbaiarſe, ſignifi-
ca grande peſar, y no le tienen peque-
ño los que ſe agarban. Item de garai-
bearſe, hundirie de arriba abaxo.

Agarbarſe, ezcutatzea , beeratzea , lu-

rreratzea , erbien guiſá , chacurrac
oratuac dijozenean. Lat. Subito ſeſe
occulere , demittere.

Agarbado , ezcutatua, beeratua, lurre-

ratuá. Lat. Occultus , demiſſus , a , um.

Agarico , raiz como hongo , onterroa.

Lat. Agaricum.

Agarrar, viene de el Baſcuence , ò de ga-

rrá que ſignifica llama , y eſſa prende
mucho : ò de árra , palmo ; y es ne-
ceſſario eſtender para eſſo la mano: ò
de arrac , vnas corvas , dedos corvos,
de donde dezimos, atzapárrac, atza-
párca , arrapatu.

Agarrar, arrapa arrapatu, itſatſi, iche-

qui, el , eldu , atzeman , atzaman,
lot, lotu. Lat. Arripio , is. Si por cier-
to , agarralo, bay ta bear ere, arrape-
zac ; agarrale de el brazo , el aquio,
lot aquio beſotic, elzaquitza beſotic;
agarradle, el@zaquitzate , lot zaqui-
tzate , zachetate hari , atzemayo-
zue.

Agarrado , arrapatua , itſatſia , iche-

quia , eldua, atzemana , lotuá. Lat.
Arreptus , a , um.

Agarrador , el que agarra , arraparia,

arrapatzallea , itſaſlea , ichecaria,
eltzallea , atzemalea , lotzalea. Lat.
Arreptor , ris.
La accion de agarrar, arrapatzea, iítſaſ-
tea, ichequitzea , élzea , atzematea,
lotzea, verbales. Lat. Arreptio, nis.