Orri hau berrikusia izan da
- A G.
- chi, ſignifica baxarſe , y eſſo es aga-
- charſe.
Agacharſe, jachi, gachi, iautſi, macur-
- tu, beeratu, lurreratu. Lat. Se humi
- ſternere, demittere.
Agachado , jachia , &c. lurraz joſia.
- Lat. Humi ſtratus , demiſſus , a , um.
Agalanar, veaſe engalanar
Agalla para tinta, cibotá. Lat. Galla, æ.
Agallas en la garganta , curinchoac, gu-
- rinchac. Lat. Tonſillæ , arum ; glan-
- dulæ, arum.
Agallas de peſcado , iſatſá. Lat. Bran-
- chiæ , arum. Quedarſe de la agalla, es
- quedarſe burlado , y ſin lo que ſe pre-
- tendia , baue guelditzea , gabe gue-
- ratzea , cincilica , dilindaca jartea.
- Lat. Spe fruſtrari.
Agarbarſe, eſconderſe de repente, como
- las liebres de los perros. Puede venir
- del Baſcuence garbaia , como ſi dixe-
- ra agarbaiarſe; y garbaiarſe, ſignifi-
- ca grande peſar, y no le tienen peque-
- ño los que ſe agarban. Item de garai-
- bearſe, hundirie de arriba abaxo.
Agarbarſe, ezcutatzea , beeratzea , lu-
- rreratzea , erbien guiſá , chacurrac
- oratuac dijozenean. Lat. Subito ſeſe
- occulere , demittere.
Agarbado , ezcutatua, beeratua, lurre-
- ratuá. Lat. Occultus , demiſſus , a , um.
Agarico , raiz como hongo , onterroa.
- Lat. Agaricum.
Agarrar, viene de el Baſcuence , ò de ga-
- rrá que ſignifica llama , y eſſa prende
- mucho : ò de árra , palmo ; y es ne-
- ceſſario eſtender para eſſo la mano: ò
- de arrac , vnas corvas , dedos corvos,
- de donde dezimos, atzapárrac, atza-
- párca , arrapatu.
Agarrar, arrapa arrapatu, itſatſi, iche-
- qui, el , eldu , atzeman , atzaman,
- lot, lotu. Lat. Arripio , is. Si por cier-
- to , agarralo, bay ta bear ere, arrape-
- zac ; agarrale de el brazo , el aquio,
- lot aquio beſotic, elzaquitza beſotic;
- agarradle, el@zaquitzate , lot zaqui-
- tzate , zachetate hari , atzemayo-
- zue.
Agarrado , arrapatua , itſatſia , iche-
- quia , eldua, atzemana , lotuá. Lat.
- Arreptus , a , um.
Agarrador , el que agarra , arraparia,
- arrapatzallea , itſaſlea , ichecaria,
- eltzallea , atzemalea , lotzalea. Lat.
- Arreptor , ris.
- La accion de agarrar, arrapatzea, iítſaſ-
- tea, ichequitzea , élzea , atzematea,
- lotzea, verbales. Lat. Arreptio, nis.