Hiztegi Hirukoitza/F

Wikitekatik

DE LA LETRA
F

FA.

Abear , voz de Ara-
autatu. Lat. Fa-
bis eligere.
Fabordon , fabor-
doya Lat. Æqua-
lis concentus.

Fabrica , accion de

fabricar algo , equintza ; y en compo-
ſicion es quintza poſpueſto , v. g.

Fabrica de carbon , icazquintza , fabrica

de vidrio , beiraquintza , &c.

Fabrica , edificio , equida , equidandea.

Lat. Fabrica , ſtructura.

Fabrica , el ſitio donde ſe fabrica , equin-

tzateguia. Lat. Locus fabricationi deſ-
tinatus.

Fabricante , fabricador , fabriquero , equi-

daria , equidatzallea. Lat. Opifex ,
fabricator.

Fabricante , en compoſicion , es quin-

guillea , v. g

Fabricante de paños , oyalquiña , oyal-

guillea.
Zz:::::Fabricar.
362F A.

Fabricar , epqutidatu. Lat. Fabricare, ri.

Fabricado , equidatua. Lat. Fabricatus.

Fabril , equintzacoa. Lat. Fabrilis.

Fabuco , fruto de el haya , pago ezcurra.

Lat. Fagi fructus.

Fabula , ipuña, ipuya , arcambelea' ', elea.

Lat. Fabula.

Fabulador , ipuintaria , ipui' zalea. Lat.

Fabulator. Lo miſmo es fabuliſta.

Fabular , erauſi , ipuiñac eſan. Lat. Fa-

bulari.

Fabulilla , fabulita , ipuinchoa , ipuichoa.

Lat. Fabella.

Fabuloſamente , ipuñez, ipuyez , ipuin.

quira. Lat. Fabulosè , commentitiè.

Fabuloſo , ipuintia , guezurtia. Lat. Fa-

buloſus , commentitius.

Faca , lo miſmo que haca veaſe.

Faccion empteſſa , equigoa. Lat. Faci-

nus.

Faccion , aparcialidad , berezquia. Lat.

Factio.

Facciones de roſtro , aurpegui , eder ,

edo itſuſia. Lat. Facies pulchra , aut
fœda.

Faccioiario , faecioſo , berezquiarra.

Lat. Factioſus.

Facecia , facecioſo , veaſe chiſte , chiſ-

toſo.

Facha , aurpeguiac. Lat. Facies.

Facha , à facha , aurquez aurque , be-

taz beta , aurpeguiz aurpegui. Lat.
Coram.

Fachada , aurquea , aurrea. Lat. Facies.

Fachin , eſportillero , veaſe ganapan.

Facial , aurquez aurquezcoa. Lat. Fa-

cialis.

Facil , erraza , eguincara , aiſa. Lat. Fa-

cilis.

Facilidad , erraztura , aitſia , eguinca-

. Lat. Facilitas.

Facilimo , faciliſsimo , chit erraza , aiſá.

Lat. Facillimus.

Facilimamente , faciliſsimamente , chi-

tez erráz , chit aiſa. Lat. Facillimè.

Facilitar , erraztu , aiſatu. Lat. Facile

aliquid reddere.

Facilmente , erraz , aiſa , errazqui ,

errazquiro' ', eiña. Lat. Facilè.

Facinoroſo , arauslea , gaiztaquiña. Lat.

Facinoroſus.

Faciſtelo , veaſe faldiſtorio.

Faciſtol , librai zutá. Lat. Pluteus libri

in Eccleſia.

Faco , zaldiñoa. Lat. Caballus , i.

Factible , eguinquizuna. Lat. Factibilis.

Facticio , eſcuz eguiña. Lat. Factitius.

Txantiloi:SarreaFactor , eguillea , eguintzallea , eguin-
taria. Lat. Factor.
Vv
F A.

Factor , fator , ene Comrciantes , zai-

goraria. Lt. Procurator.

Factoria , fatoria , zaigoá. Lat. Mercium

procuratio.

Factura , de los Factores , zaigo contua.

Lat. Mercium ſupputatio.

Factura , bechura , veaſe.

Faculas de el Sol, Eguzquian aguiri di-

ran argui-izpi batzuec. Lat. Faculæ.

Facultad , equidat. Lat. Facultas, vis.

Facultad , ciencia , jaquindea. Lat. Diſ-

ciplina.

Facultad , conjunto de Doctores , bilgoa.

Lat. Facultas.

Facultad , licencia , equidala. Lat. Li-

centia.
Txantiloi:SarreaFacultativo , jaquindecoa. Lat
tivus.

Facultativo , libre , nayezcoa. Lat. Li-

ber.

Facundia , ugariztá. Lat. Facundia.

Facundo , ugariztuna. Lat. Facundus.

Fada , camueſa pequeña , gueza' goiſoa.

Lat. Malum quoddam ſaporis deli-
cati.

Fadiga , voz de ragon , permiſſo que ſe

da al feudatario , equidala. Lat. Fa-
multas feudatario conceſſa vendendi
fundum.

Fadrin , mutilla , gaiztea. Lat. Juve-

nis.

Fadrubado , antiquado , eſtropeado.

Faena , bear gaya , cereguiña , nequca.

Lat. Labor.

Faena , con mucho afàn , y ruido , ara-

zoa , abegorra. Lat. Labor ſtrepitü
plenus.

Fagina , ſortarbazta. Lat. Ramalium

faſces.

Faiſa , faiſar , veaſe faxa , farar.

Faiſan , ave , nauderra , faiſana. Lat.

Phaſianus.

Falacia , engaño , veaſe.

Falagueño , falaguero , veaſe halagueño.

Falange , lo miſmo que eſquadron , veaſe

Falangio , inſecto venenoſo , arbiſca po-

zoiduna. Lat. Phalangium.

Falangio , falangites , planta , chirrichu-

ra. Lat. Phalangius.

Falaris , eſpecie de anade , aturria. Lat.

Phalaris , idis.

Falarica , arma antigua , à modo de ala-

barda arrojadiza. Algunos quieren, que
ſea voz de las primitivas Eſpañolas ,
pero ſin prueba baſtante. Sealo , y vie-
ne de el Baſcuence bialarica , ò boala-
rica , mudado en falarica. La azagaya.
y azcona , eran faciles de manejarſe
y ſe les diò por eſſo tales nombres. La
lanza.
F A.
lanza , y falarica coſtaba trabajo en
manejarlas , y por eſto ſe le dieron eſ-
tos nombres Baſcongados. Veaſe la
voz lanza. Componeſe de bial , bial-
du , embiar , arrojar , y arica , arica-
tu , que ſignifica tatigarſe : ò de arica ,
y boal , boala , que vaya , y ſe arroje ,
aunque ſea con trabajo. Lat. Falarica.

Falaz , engañoſo , veaſe.

Falbala , Jarfala. Lat. Inſtita.

Falcas , en el navio , euſcaya. Lat. Tabu-

latum navis ſupercilium.

Falcar , iguitaitu , itaitu. Lat. Falcare.

ilcado , iguitaitua , &c. Lat. Falcatus.

Falcata , Luna , veaſe corniculata.

alce , lo miſmo que hoz , veaſe.

Falcidia , ondaſunen laurdena. Lat. Fal-

cidia.

Falcinelo , ave , moquitaya. Lat. Falci-

nelus.

Falconero , veaſe halconero.

Falconete , ſutumpa chiquia. Lat. Tor-

mentum bellicum brevius.

Falda , faldas , es voz Baſcongada , y con

el miſmo origen , que alda , aldas , que
ſignifica lado , cercanìa , muda , falda.
Lat. Syrma , tis. De el monte , malca-
rra.

Falda, que và arraſtrando , falda , chia.

Lat. Cauda , lacinia.

Faldamento , lo miſmo que falda.

Falda de guardapies , ò baſquiña , magala

altzoa. Lat. Syrma , tis.

Falda de monte , malcarra , aldatſa , al-

dapa. Lat. Radix montis.

Faldas , faldillas, veaſe.

Faldellin , gona azpicoa. Lat. Interior tu-

nica muſliebris.

Faldero , perrito de falda , magalecoa , al-

tzocoa. Lat. Gremialis.

Faldillas , faldachoac. Lat. Thoracis la-

ciniæ.

Faldiſtorio , jartoquia. Lat. Faldiſto-

rium.

Faldon , aldaroa. Lat. Longa lacinia.

Faldon de alguna fabrica , bengurua. Lat.

Cortina , æ.

Faldriquera , veaſe faltriquera.

Falencia , falimiento , veaſe engaño.

Falibilidad , y falible , uſgarria. Lat. Fal-

libilitas , fallibilis.

Falir , veaſe engañar.

Falido , fallido , fedautſia. Lat. Fide con-

cidens.

Falla , lo miſmo que falta , veaſe.

Fallar , lo miſmo que hallar.

Falleba , de puertas , ò ventanas , atiſca-

ria. Lat. Oblongus vectis.

Fallecedero , faltacorra , iragancorra ,

F. A.:::::363
altacoya , ilcorra. Lat. Defectibili.

Fallecer , faltar , veaſe.

Fallecer , morir , veaſe.

Fallecimiento , falta , muerte , veanſe.

Fallido , falido , veaſe.

Fallido , fruſtrado , veaſe.

Fallo , ſentencia , debedea. Lat. Deciſio.

Echar el fallo al enfermo , etſi. Lat. Mor-

tem indicere.

Falordia , voz de Aragon , y ſignifica em-

buſte , es voz Baſcongada de falſordia
borracho , que falſamente ſe finge tal ,
para algun engaño. Lat. Aſtutia.

Falquias , viene de el Baſcuence zalquiac ,

que ſe dixo de azalquiac , ò de zaldi-
diquiac , y ſignifica cabeſtro , y rien-
das. Lat. Lora, rum.

Falſabraga , murraurquea. Lat. Præten.

tum muro propugnaculum.

Falſada , veaſe calada.

Falſamente , falſaró , palſoró. Lat. Falsè ,

dolosè. Veaſe engañoſamente.

Falſario , falſariá , palſaria. Lat. Falſa-

rius ; y lo miſmo es falſeador.

Falſear , falſotu , palſotu. Lat. Adultera-

re , corrumpere.

Falſeado , falſotua , &c. Lat. Adultera-

tus, &c.

Falſedad , falſia , palſia. Lat. Falſitas.

Falſete , voz , falſoſcá. Lat. Vox fictè te-

nuata.

Falſificacion , falſotzea , palſotzea. Lat.

Adulteratio , corruptio.

Falſificar , falſificador , veaſe falſear , &c.

Falſo , falſoa , palſoa. Lat. Falſo.

Falſo hombre , falſoa , guezurtia , baira-

tia , y por aluſion , zabel zuria. Lat.
Mendax , doloſus.

Falta , falta , palta , gabea , gabenda ,

uſaldia , itena. Lat. Penuria , inopia.

Falta , la raya , ò ſeñal delantera en el jue-

go de pelota , eſcaſá. Lat. Pilæ mit-
tendæ ſuperior meta.

Faltas , ò rayas laderas de el juego , cea-

rrac. Lat. Laterales metæ , lineæ.

Falta , mala jugada , falta , palta. Lat.

Jactus pilæ incongruus.
{{sarrera|falta}4}Te falta vna coſa , gauza baten peita
aiz , cera. Lat. Unum tibi deeſt.

Falta , en la muger preñada , ilberaren

falta , ez jaiſtea. Lat. Menſtrui de-
fectus.

Sin falta , falta bague , paltaric bague.

Lat. Sine dubio , ſine mora.

Faltar algo para llenarſe , cumplirſe , &c.

acats egon.

Faltar , faltatu , paltatu , aquitu. Lat.

Deeſſ e, deficere.

Falto , faltoſo , eſcaſá , murria , falta-

Zz 2::::: duna ,
364F A.
da , acarſá , alea , baguea. Lat. De-
fectus , indigens.

Faltriquera , viene de el Baſcuence fra-

triquera , fradriquera , que ſignifica.
lo miſmo , y fradriquera , es ſincope
de fraca diruquera , bolfillo , ò bolſa.
de los calzones , para el dinero. Lat.
Marſupium.

Falua , faluca , formòſe eſte nombre de el

de chalupa, que es aſcongado , veaſe.
Lat. Phaſellus, i.

Fama , fama , famea , omena , ïomena ,

oſpea. Lat. Fama , nomen.

Fame , famelico , veaſe hambre , ham-

briento.

Familia , familia , echadia , diapea , mai-

nada. Lat. Familia.

Padre de familias , ait-echadia , aita-

diapea. Lat. Pater familias.

Hijo de familias , ſem-echadia , ſemedia-

pea. Lat. Filius familias.

Familiar , perteneciente à la caſa , eche-

coa , diapecoa , mainadacoa , echatia-
rra , diapearra , lanoa , orcorra. Lat.
Familiaris.

Familiar , amigo , veaſe. Familiar, cria-

do , veaſe.

Familiar , demonio , morrodea. Lat. Fa-

miliaris dæmon.

Etilo familiar , diapeco , echapeco hitze-

ra. Lat. Stylus familiaris.

Familiar de el Santo Oficio , equintza

donearen diapecoa. Lat. Miniſter fa-
miliaris Sancti Officij.

Familiaridad , diapegoa , lanoa , orcorra ,

elcar jayera. Veaſe amiſtad. Lat. Fa-
miliaritas , conſuetudo.

Familiarizar , echadiatu , diapetu , lano-

tu , orcortu. Lat. Familiare reddere.

Familiarizado , echadiatua , &c. Lat. Fa-

miliaris redditus.

Familiarmente , echadiaquiro , diapero ,

lanoró , orcorquiro. Lat. Familiariter.

Familiatura de el Santo Oficio , Equin-

tza donaren diapentza. Lat. Miniſtri
familiaris miniſterium.

Famoſamente , famatiro , otſandiro ,

omentiro. Lat. Famosè , egregriè.

Famoſo , famatia , famatſua , deitatua ,

oſpetſua , otſandiduna , omenduna.
Lat. Famoſus.

Famula , famulo , veaſe criada , criado.

Famulicio , veaſe ſervidumbre.

Fanal , viene de el Baſcuence fanala , que

ſigniſica lo miſmo : y fanala ſe dixo
de joanal, joanala , que quiere dezir :
poder ir , marchar. Y para eſſo ſirve
en la Capitana el fanal , ſin el qual no
le pudieran ſeguir los demas. Lat. Pha-
rus , i.
F A

Fandango , baile , fandaugoa. Lat. Tri-

pudium hilarius.

Fandanguero , fandangaria. Lat. Tripu-

diator.

Fanega , anega. Lat. Medimnum , i.

A fanegadas , anegaca. Lat. Satis abundè.

Fanfarria , pomparroqueria , gambada

fiafa. Lat. Vana oſtentatio.

Fanfarron , viene de el Baſcuence pompa-

rroya , y ſe compone de pompá bom-
ba , y arroa , eſponjada , arrogante.

Fanfarron , pomparroya , gambadaria ,

fiafaria. Lat. Vanus oſtentator.

Fanfarronada , veaſe fanfarria ; y lo miſ-

mo es fanfarroneria.

Fanfarronear , pomparroitu. Lat. Vane

oſtentare. Item gambadatu , fiafacatu.

Fanſarronamente , pomparroiro. Lat. Tu-

midè , & inanitèr.

Fanforriña , erraldi charra. Lat. Ira le-

vis.

Fano , antiquado , templo.

Fantaſear , irudipenac artu , irabilli. Lat.

Phantaſià ludere.

Fantasià , irudiquiña , oldea. Lat. Phan-

taſia.

Fantasìa , vano ofrecimiento irudipena.

Lat. Vana cogitatio.

Fantasìa , preſuncion , antuſtea. Lat. Va-

na elatio , arrogantia.

Fantasìas , perlas pegadas , altiſte itſat-

ſiac. Lat. Vniones copulati.

Fantaſma , de la imaginacion , irudipena ,

oldequia. Lat. Phantaſma.

Fantaſma , que pone miedo , mamu ica-

ragarria. Lat. Spectrum , larva.

Fantaſtico , fingido , irudindarra. Lat.

Phantaſticus.

Fantaſtico , entonado , antuſtaria. Lat.

Elatus.

Fañado , antiquado , crecido.

Faramalla. Yaramalla , faramallea , es voz

Baſcongada , y ſe compone de araz ,
arazo-emallea , y ſignifica lo que dà
embarazo , y ruido. Lat. Trica , vani-
loquentia.

Faramallero , faramallaria. Lat. Vanilo-

quus. Lo miſmo es faramallon.

Farandula , profeſſionſde Farſantes , doſ-

tirudiarren equintza. Lat. Comædo-
rum ars , hiſtrionia.

Farandulero , Farſante , doſtirudiarra.

Lat. Comædus , hiſtrio.

Farandula , embuſte , farandulero , em-

buſtero , veanſe.

Farante , viene de el. Baſcuence , araute ,

araudea ,
F A.
araudea , que ſignifica norma , arreglà
mento , conſormidad : y en todas las
ſignificaciones ay algo de eſto.

Faraute. farautea , el menſagero , en quien

ſe conforman las partes. Lat. lnternun-
tius.

Faraute , interprete , farautea. Lat. In-

terpres.

Faraute , en lo antiguo , Rey de armas ,

arautea. Lat. Regius præco.

Faraute , el principal en vn negocio , fa-

rautea. Lat. Præcipuus director.

Farcinador , betetzallea. Lat. Farcinator.

Farda , alfarda , cotiza mota bat. Lat. Tri-

buti ſpecies.

Fardago , equipage , presbearrac , bida-

bearrac. Lat. Viæ neceſſaria.

Fardarſe , ſoñecoz ornitu , jancicayac

preſtatu. Lat. Veſtes parare.

Fardèl , talega de pobres , y caminantes ,

viene de el Baſcuence , pardela , que
principalmente ſignifica fardito peque-
ño : y pardela viene de bear dela , y
quiere dezir , que es meneſter , que es
neceſſario , como lo es al pobre , y ca-
minante ſu fardèl. Lat. Saccus.

Fardelillo , pardelchoa. Lat. Sacculus.

Fardo , bilgoa , lopilla , lotura. Lat. Sar-

cina.

Farcellon , punta de tierra , que entra en

el mar , lubeſa. Lat. Pars terræ mare
ſubiens.

Farfala , lo miſmo que falbala , veaſe.

Farfan Soldado de acaballo , que ſien-

do Chriſtiano , ſervìa à ſueldo de los
Moros , Mairuen ſaripeco zaldun
Chriſtaua. Lat. Maurorum ſtipendia-
rius miles.

Farfantòn , veaſe fanfarron : farfantona-

da farfantonerìa , veaſe fanfarria.

Farfra , yerva , erſucaya. Lat. Tuſſilago.

Farfara , telilla interior de el huevo , ar-

raultzaren barrengo aiſalmea. Lat.
Ovi cuticula.

Farfulla , farfullador, el que habla balbu-

ciente , y atropelladamente , viene de
el Baſcuence farfuilla , que en vn dia-
lecto ſignifica bobatèl , y eſtos hablan
comunmente farfalludo. Farfullaria ,
motela. Lat. Balbutiens.

Farfullar , motel hitz eguin , mintzó. Lat.

Balbutire.

Faringe , veaſe fauce.

Farilaſco , ariſeotarra. Lat. Phariſaicus.

Fariſeiſimo , Fariſeoen batunea. Lat. Pha-

riſeorum ſecta , multitudo.

Fariſeo , Fariſeoa. Lat. Phariſæus.

Farmaceutico ſendagallintzacoa. Lat.

Phatmaceuticus.
F A.:::::365

Farmacia , ſendagallintza , ſendacai-

uquintza. Lat. Pharmacia.

Farmaco , lo miſmo que modicamento ,

veaſe.

Farmacopea , ſendacaiquindea. Lat. Phar-

macopea.

Farmacopola , veaſe Boticario.

Faro , torre alta para poner luces , que

ſirvan de guia a los navegantes , goi-
targuia. Lat. Pharus , i.

Faro , eſtrecho de nar , veafe eſtrecho.

Farol , icharquia. Lat. Pharus , laterna.

Farolero , icharqui zaya. Lat. Servus â la-

ternis.

Farolillo , icharquichoa. Lat. Fxigua la-

terna.

Faròn , lo miſmo que fanal , veaſe.

Farota , farotòn , lotſa baguea. Lat. Fœ-

mina , vir procax.

Farpas , ertz epayac. Lat. Fimbriæ acu-

minatæ.

Farpado , ertz epaitua. Lat. Fimbris acu-

minatis.

Farrago , conjunto de coſas mal ordena-

das , viene de el Baſcuence , ò de farra
jo , que ſiguifica tocar , mover a riſa ,
como lo haze comunmente vn farrago :
ò de arrago , arragua , que es aquèl
grande hoyo , pozo ancho , y horno
abierto , en que ſe cueze , y quema pri-
mero la vena , y allì ſe amontona haſta
muy arriba. Naſpilla. Lat. Farrago ,
inis.

Farro , garagar jaquia. Lat. Ptiſana.

Farſa , doſtirudia , joſtacallua. Lat. Co-

mædia.

Farſante , doſtirudiarra , joſtacalluarra.

Lat. Comædus.

Farſeto , jupoi colchatua. Lat. Fartus tho-

rax.

Farſiſta , lo miſmo que Farſante.

Fartes , fruta de maſa , llena de dulce ,

goiſaroa. Lat. Maſſa cupedijs farta.

Fas , por fas ò nefas , arret zarret. Lat.

Per fas aut nefas.

Faſcel , muchos hazes juntos , gabicoa ,

gabilla , falla. Lat. Faſcium cumulus.

Faſces , inſignias de Conſul Romano , aiz-

cora , cigor ſortacho baten erdian , ſor-
taizcora. Lat. Faſces.

Faſcinacion , à ojo , beguizcoa , begaiz-

quera. Lat. Faſcinatio.

Faſcinacion , halucinacion , beguitandea ,

beguitacinoa , llillura. Lat. Hallucina-
tio , deceptio.

Faſcinar , aojar , begaiztu , beguizcoa

eguin. Lat. Faſcinare.

Faſcinar , halucinar , beguitandu , llillu-

ratu. Lat. Decipere.
Faſcona,
366F A.

Faſcona , antiquado , azcona.

Faſé , cena legal de el Cordero , y ſigni-

fica tranſito , paſaera. Lat. Phaſe.

Fáſes , de la Luna , lllarguiaren beſta-

guiac. Lat. Phaſes.

Fáſoles , veaſe friſoles.

Faſquia , aſco , faſquiar , faſtidiar , veanſe.

Faſſido , antiquado , lleno.

Faſtidiar , dàr aſco , nazcatu , nagatu ,

goragaletu. Lat. Faſtidire.

Faſtidiado , nazcatua , &c. Lat. Faſtidi-

tus.

Faſtidio , nazcá , nagá , goragalea. Lat.

Faſtidium.

No pillar faſtidio , ez malmetitu , ez ja-

ramon. Lat. Nihil curare.

Faſtidioſamente , nazcatiro , nagatiro ,

goraguillez , goragalez. Lat. Faſti-
diosè.

Faſtigio , lo miſmo , que cumbre , cima ,

veanſe.

Faſto , altiez , ſoberbia , veanſe , y faſ-

toſo , faſtuoſo , altivo , ſoberbio.

Fatàl , patu gaitzecoa , zori gaiſtocoa.

Lat. Fatalis , ominoſus.

Fatalidad , doacaitza , zorigaiſtoa , patu

gaitza. Lat. Infelicitas.

Fatalmente , doacaizquiro , zorigaiſtoro ,

patu gaizquiro. Lat. Funeſtè , infelici-
ter.

Fatidico , patu eſalea , aſmatzallea. Lat.

Fatidicus.

Fatiga , nequea , uná , arica , aunoa. Lat.

Fatigatio.

Fatigar , necatu , unatu , aricatu , auno

eguin. Lat. Fatigare.

Fatigado , necatua , &c. Lat. Fatigatus.

Fatigoſo , nequez betea. Lat. Anxius.

Fato , antiquado , hado.

Fatòr , fatorìa , veaſe actor , &c.

Fatuidad , bobaſqueta , ceadigoa. Lat. Fa-

tuitas.

Fatuo , bobaiſca , ceadigotia. Lat. Fatuus.

Fauces , eztar zuloa , ſamaſtea. Lat. Fau-

ces.

Fauſau , viene de el Baſcuence foa foa ,

que ſe dixo por onomatopeya de elrui-
do , y ſoplo de los fuelles , y el fau fau,
es mucho viento , y vanidad. Lat. Faſ-
tus.

Fauſto , faſto , veaſe altivez , ſoberbia.

Fautòr , favorecedor , ontartzallea. Lat.

Fautor.

Favila , veaſe paveſa. Favo , panàl.

Favonio , zephiro , ſartaiza. Lat. Favo-

nius.

Favor , ontartea , faborea , fagorea. Lat.

Favor.

Favor al Rey , lagun Erregueari. Lat.

Regi favete.
F A.

A favor de alguno , eſtàr , hazer , nor-

baiten alde egon , eguin. Lat. Pro ali-
quo.

A favor de alguno , para provecho ſuyo ,

norbaiten aldera , onerá. Lat. In gra-
tiam.

A favor de , por mano de , eſcuz , eſcu-

tic. Lat. Curâ , diligentiâ.

Favorable , ontargarria. Lat. Favora-

bilis.

Favorablemente , ontargarriro. Lat. Be-

nignè.

Favorecedor , ontartzallea. Lat. Fautor ,

adjutor.

Favorecer , ontartu , favorecitu. Lat.

Favere.

Favorecido , ontartua , &c. Lat. Favore

affectus.

Favorido , favorito, lo miſmo que favo-

recido.

Faxa , de niño eſpecialmente , troſá , tro-

cha , emendatzaquia. Lat. Faſcia.

Faxa , liſta , zona , ganeſquia , bandatoa.

Lat. Zona, faſcia.

Faxar , eſpecialmente niños , troſatu ,

trochatu , emendatzaquitu. Lat. Faſ-
cijs involvere.

Faxar , ganeſquitu , bandatoztu. Lat.

Idem vt ſupra.

Faxado , troſatua , ganeſquitua. Lat. Faſ-

cijs involutus.

Faxardo , cubilete de maſſa , y carne pi-

cada, &c. opoſquia , oportaquia. Lat.
Artocreas faſtigiatum.

Faxero , faxa de niños , hecha de punto ,

troſa ſarea. Lat. Puerorum faſciola.

Faxos , conjunto de pañales , troſa za-

piac. Lat. Pannorum faſcis.

Faxo , en Aragon , es haz , veale.

Fayado , en Galicia , deſvancillo , veaſe.

Fayanca , es voz Baſcongada , ſayanca.

y ſe dixo de beyanca, anca , pierna cai-
da. Lat. Poſitio labilis.

Faz , cara , arpeguia. Lat. Facies.

Faz , parte delante , aurrea , aurquea.

Lat. Facies.

Faz , à faz , cara à cara , veaſe.

A prima faz , len aguian , len icuſtean.

Lat. Primo aſpectu.

Fazaleja , antiquado, tohalla.

Fazfirido , antiquado , zaherido.

Fazoleto , lo miſmo que pañuelo , veaſe.

F E.

Fè , fedea , ſiniſteraguillea. Lat. Fides.

Fè Catholica , gucieraco fedea. Lat. Fides

Catholica.
Dàr
F E.

Dar fè , dàr teſtimonio , veaſe.

Dàr fè , dàr credito , veaſe.

Fè publica , fede jaquiña. Lat. Publica

fides.

A fè de , fedéz. Lat. Ut talem decet.

A fè , que , aleguia. Lat. Meherclè.

A la fè , ſe tomò de el Baſcuence alá fe-

. Lat. Næ. Y con interrogacion , ita
næ ?

En fè de eſto , ù lo otro , onen fedean , ſi-

niſtean , ondorean. Lat. Et ideo , &c
quia , propterea quod.

Fealdad , itſuſtaſuna , ezaña , quemen

guea. Lat. Fœditas , deformitas.

Feamente , itſuſqui , ichuſquiro , ezain-

quiro , quemengueró. Lat. Fede, tur-
piter.

Febeo , Feborena , eguzquiarena. Lat.

Phæbeus.

Febo , Febo , Eguzquia. Lat. Phæbus.

Feamiento , antiquado , fealdad.

Feble , debil , erbala , auſcorra , argala.

Lat. Fragilis.

Feble , defectuoſo , eſcaſá , murria. Lat.

Deficiens.

Febledad , veaſe debilidad.

Febratico , antiquado , febricitante.

Febrero ,otſailla , ceceila. Lat. Februarius.

Febricitante , calenturiento , veaſe.

Febrido , antiquado , fortificado.

Febrifugo , elgaitz quentzallea. Lat. Fe-

brifugus.

Febril , elgaitzarena, ſucarrena. Lat. Fe-

brilis.

Fecal , lietacoa , ondaquintſua. Lat. Fœ-

calis.

Fecha de carta , &c. eguquiña , eguiña.

Lat. Data , æ.

De la Cruz à la fecha , aſtetic uztera.

Lat. A primo ad ultimum.

Fecho , hecho , eguiña. Lat. Factus , a , um.

Fecho , empreſſa , accion , hazana , veanſe.

Fecho de azucar , azucre zorroa. Lat.

Sacchari theca.

Fecho propio , equindarra. Lat. Actio-

nis fides.

Eſcribano , ò fiel de fechos , eſcribau or-

dea. Lat. Qui ſcribæ officium ſuſcipit.

Fechoria , accion , equin charra. Lat. Fa-

cius.

Fecial , Rey de armas , Farautea. Lat. Fe-

cialis.

Feculento , liatſua , ondaquintſua. Lat.

Feculentus.

Fecundacion , antiquado , fecundidad.

Fecundamente , ugari , ïori , ugariró ,

iïoriró , naroro , oparó. Lat. Fæcundè ,
ubertim.

Fecundar, ugaritu , ïoritu , narotu , opa-

F E.:::::367
rotu. Lat. Fæcundare.

Fecundado , ugaritua , &c. Lat. Fæcun-

datus.

Fecundidad , ugaridea , ugaritaſuna ,

&c. Lat. Fæcunditas.

Fecundizar , lo miſmo que fecundar.

Fecundo , ugaria , naroa. Lat. Fecundus.

Federacion , antiquado , confederacion.

Fediente , antiquado , hediondo.

Feeza , veaſe fealdad , que es lo miſmo.

Fejugo , ſejuguez , vozes de Aragòn ,

veaſe peſado , peſadèz.

Felice , lo miſmo que felìz.

Felicidad , doatſiundea , zoriondea , zo-

ri ona. Lat. Felicitas.

Felicitar , hazer feliz , doatſutu , zorion-

du , doatſu eguin. Lat. Felicem reddere.

Felicitar , dar el para bien , congratular-

ſe , veaſe.

Feligrès , Eleizarra , beceroa. Lat. Cu-

rialis.

Feligresìa , Eleizardia , becerodia. Lat.

Paræcia , curia.

Felìz , doatſua , doaitia , zorionecoa ,

patuonecoa. Lat. Felix.

Felizmente , doatſuqui , doatſuro , zo-

riongui , zoriondó. Lat. Felicitèr.

Felonia , engaño , alevosìa , beariqueta.

Lat. Perfidia , proditio.

Felpa , felpa , felpea , y tiene raìz Baſcon-

gada , de ulepea , illepea , que ſignifica
baxo de el pelo ; y aſsi eita la felpa.
Lat. Sericum villoſum.

Felpa , urra , felpa. Lat. Verberatio.

Felpado , lo milmo que afelpad , y tam-

bien felpudo.

Femencia , antiquado , vehemencia.

Femenìl , femenino , emacumeena , emaz-

tequiena. Lat. Femineus , muliebris.

Femenilmente , veaſe afeminadamente.

Femenino , emagoquia. Lat Fœminei ge-

neris. Lo miſmo es femineo.

Fementidamente , fedauſquiro. Lat. Per-

fidè , infideliter.

Fementido , fedauslea. Lat. Fædifragus ,

perfidus.

Feminal , lo miſmo que femenil , veaſe.

Fendiente , cuchillada , que hiende , er-

diraguillea , erdiraquia. Lat. Ictus
gladij findentis.

Fenecer , acabar , bucatu. Lat. Finire.

Fenecer , morir , hil. Lat. Mori , interire.

Fenecimienta , bucaera. Lat. Finis.

Fenicoptero , veaſe ſlamenco.

Fenion , lo miſmo que anemone , veaſe.

Fenix , ave , fenixa. Lat. Phœnix , cis.

Fenómeno , bertaguin. Lat. Phenomenum

Feo , fea , itſuſia , ezaña , que-

mengue. Lat. Fœdus , deformis, tur-
pis.:::::Feraci
368F E.

Feracidad , fecundidad , veaſe.

Feral , lo miſmo que cruel , veaſe.

Feraz , feraciſſimo , veaſe fecundo.

Feretro , hil oea , catabua. Lat. Feretrum.

Feria , dia que no es de fieſta , aſtel egu-

na , aſteguna. Lat. Feria.

Feria , de comprar, vender , &c. añacea ,

feria , nundiná, y de eſta vltima voz
es el nundinæ de los Latinos : y nun-
diná ſe dixo de nundic nai , nondic
nai , y quiere dezir lugar à donde ſe
concurre de qualquiera parte.

Ferias , añaceac , feriac , nundinac. Lat.

Nundinaria munuſcula.

Ferial , aſtel egunecoa , aſtegunecoa. Lat.

Ferialis.

Feriar , comprar , vender , añazatu , fe-

riatu , nundinatu. Lat. Nundinari.

Feriar , dàr ferias , añaceac , &c. eman.

Lat. Nundinaria munuſcula donare.

Feriado dia , jai eguna. Lat. Dies feſtus.

Feriado , ſuſpenſo , deſcanſado , atſede-

na Lat. A labore quieſcens.

Feridad , antiquado , fiereza.

Feridor , ferir , antiquado , herir.

Ferino , larrabrequia , larraberequia.

Lat. Ferinus.

Ferlìn , vna moneda antigua , anciñaco

diru mota bat. Lat. Nummus vetus ,
veteris.

Fermentacion , mugui guda. Lat. Fermen-

tatio.

Fermentar , ſazonar con levadura , lega-

miztatu , orantzatu. Lat. Fermentare.

Fermentar en la Chimica , mugui guda-

tu. Lat. Fermentare.

Fermentativo , muguigudacorra. Lat. Fer-

mentativus.

Fermento , levadura , legamia , &c. Lat.

Fermentum. Pero en la Chimica.

Fermento , muguigudaria. Lat. Fermen-

tum.

Ferocidad , ferocìa , ecigatzá , ſumin-

dura , odol guirodea. Lat. Ferocitas ,
ferocia.

Feròz , ecigaitzá , ſumindua , aſerrea ,

odolguiroa. Lat. Ferox , cis.

Ferozmente , ecigaitzoró , ſuminduro ,

ſuminquiro , odolguiroro. Lat. Feroci-
ter , truculentè.

Ferrada , maza de hierro , burnimallua.

Lat. Clava ferrata.

Ferrar , burnitu , burniztu , burdindu.

Lat. Ferro munire.

Ferrado , burnitua , &c. Lat. Ferratus.

Ferrado , medida de Galicia , anega la-

urdena. Lat. Modius ferratus.

Ferreo , burnizcoa , burdinezcoa. Lat.

Ferreus.
F E.

Ferrer , antiquado , herrero.

Ferrerìa , veaſe herrerìa.

Ferreruelo , vn modo de capa ſin capilla ,

capa goi motza. Lat. Lacerna.

Ferrete , cobre ò alambre quemado , vie-

ne de el Baſcuence erretea quemadu-
ra , ferretea. Lat. Ferrugo , nis.

Ferreteado , burnitua. Lat. Ferro muni-

tus.

Ferrion , ferriona , aſerrea. Lat. Iratus ,

a , um.

Ferro , lo miſmo que ancora , veaſe.

Ferropea , veaſe arropea.

Fertil , fertilidad , fertilizar , veanſe fe-

cundo , fecundidad, &c.

Ferula , planta veaſe cañabeja.

Ferula , en las eſcuelas de niños , veaſe

palma.

Ferviente , que hierve , diraquiena. Lat.

Fervens.

Ferviente , ardiente , veaſe.

Fervor , bero andia , eracioa. Lat. Fer-

vor.

Fervorizar , veaſe afervorizar.

Fervoroſamente , chit beroro , eracioro.

Lat. Fervidè.

Fervoroſo , berotua , ſutua , ecioa. Lat.

Fervidus.

Feſtejar , feſtear , aſguindu , aſcaitu. Lat.

Celebrare , hilari obſequio proſequi.

Feſtejado , aſguindua , &c. Lat. Cele-

bratus.

Feſtejar à vna Dama , oneſquindu. Lat.

Mulieris amorem captare.

Feſtejada , oneſquindua. Lat. Ad amorem

ſollicitata.

Feſtejo , aſguiña , aſcaya. Lat. Celebra-

tio , hilare obſequium.

Feſtejo à vna Dama ,oneſquiña. Lat. Amo-

ris captatio.

Feſtero , jai zaya , jaizaina. Lat. Feſto-

rum adnotator.

Feſtin , pozaldia , pozcaya. Lat. Feſtiva

recreatio.

Feſtinacion , celeridad , priſſa , yeanſe.

Feſtival , veaſe feſtivo.

Feſtivamente , pozcairo. Lat. Feſtivè.

Feſtividad , agudeza , donaire , veanſe.

Feſtividad , veaſe fieſta.

Feſtivo , chiſtoſo , veaſe.

Feſtivo , alegre , poztua , bozcariotua ,

atſeguiña. Lat. Feſtivus.

Dias Feſtivos , jai egunac. Lat. Dies feſti.

Feſton , adorno de flores , frutas , y ojas ,

loroſquia , naſor lora. Lat. Encarpa , æ.

Fetido , veaſe hediondo.

Feto , lo que la hembra concibe , hume-

quia. Lat. Fætus , us.

Feudal , mepondarra. Lat. Feudalis.

Feuda
F E.

Feudalidad , mepondardea. Lat. Feudi

conſtitutio.

Feudar , veaſe enfeudar.

Feudatario , mepondaria. Lat. Feudata-

rius.

Feudo , mepondea. Lat. Feudum.

F I.

Fi , hi , antiquado , hijo.

Fiable , lo miſmo que fiel , veaſe.

Fiador , el que ſe obliga , fiatzallea. Lat.

Fidejuſſor.

Fiador de manteo , &c. euſcarria. Lat.

Offendix , cis.

Fiador de los muchachos , atzeco aldea.

Lat. Nates , ium.

Fiadura , fiaduria , antiquado , fianza.

Fiambre , otzegoſia. Lat. Caro cocta , ac

frigida.

Fiambrera , otzegoſia. Lat. Frigida op-

ſonia.

Fiambrera , el ceſton de fiambre , otze-

goſien otarra. Lat. Cophinus pro ſer-
vandis frigidis obſonijs.

Fianza , fianza , ſenáuſta. Lat. Fidejuſſio.

Fiar à vno , fiatu , ſenduſtatu. Lat. Fide-

jubere.

Fiar , vender fiado , ſaluſtatu , epetan ſal-

du. Lat. Credito vendere.

Fiar , fiarſe , confiar , fiatu , ſenduſtatu.

Lat. Alicui fidere.

Al fiad o, epetan , ſaluſtean. Lat. Pretij

fide.

Enfiado, ſenduſtean. Lat. Fidejuſſione.

Fibras , arizpiac. Lat. Fibræ , arum.

Fibroſo , arizpitſua. Lat. Fibroſus.

Fibula , hevilla , veaſe.

Fibulas , entre Cirujanos , puntos de he-

ridas , veaſe puntos.

Ficcion , ezter acia. Lat. Fictio.

Fice , peſcado pequeño , y tierno : parece

que es el miſmo que en Baſcuence lla-
mamos zarboa. Lat. Merulus.

Ficedula , ave , veaſe higo maduro , pica-

figo.

Ficticio , hipuitarra. Lat. Fictitius.

Fingido , es lo miſmo que ficto , veaſe.

Fictura , veaſe fingimiento.

Fidalgo , veaſe hidalgo.

Fidedigno , fede diña , ſiniſdo gaya. Lat.

Fidedignus.

Fideicomiſſario , federuztaria. Lat. Fi-

deicommiſſarius.

Fideicomiſſo , federuztea. Lat. Fidei-

commiſſum.

Fidelidad , fedecardea , fideldadea , fiel-

taſuna. Lat. Fidelitas.
F I.:::::369

Fideliſsimamente , fielquiro , fedecarde-

. Lat. Fideliſsimè.

Fideliſsimo , chit fedecarlea , fiela. Lat.

Fideliſſimus.

Fideos , orilleac. Lat. Fila ex maſſa.

Fido , veaſe fiel , fiducia , confianza.

Fiebre , veaſe calentura.

Fiel , el que guarda fè , fedecarlea , fielá.

Lat. Fidelis.

Fiel , puntual , araucoa. Lat. Exactus.

Fiel Chriſtiano , Chriſtau fededuna , fie-

, fedecarlea. Lat. Fidelis Chriſtianus.

Fiel de vna villa , &c. Almotacen , piſu-

zaya , neur zaya. Lat. Edilis.

Fiel de la balanza , cierdia. Lat. Stylus

ſtateræ.

Fieldad , oficio de fiel , piſuzaidea , neur-

zaidea. Lat. Ædilitas.

Fieldad , fidelidad , veaſe.

Fielmente, fedecardero , fielqui , fielqui-

ro. Lat. Fideliter.

Fieltro , lezoa. Lat. Lana coacta.

Fieltro , ſobretodo para defenſa de el

agua , lezoa. Lat. Lacerna , penula.

Fiera , larrabrea , larraberea. Lat. Fera , æ.

Fieramente , ſuperquirró , larrabreró.

Lat. Ferino more.

Fiereza , ſupertaſuna , larrabretea , odol-

guirodea. Lat. Feritas.

Fiereza , deformidad , fealdad , veanſe.

Fiero , ſuperrá , larrabrequia, odolgui-

roa , ſayá. Lat. Ferus , trux.

Fiero , deſforme , feo , veanſe. Fiero , gran-

de , veaſe. Fiero , terrible , veaſe.

Fieros , bravatas , amenazas , veanſe.

Fierra , antiquado , herradura.

Fierro , hierro , veaſe.

Fieſta , regocijo , feſtá , pozaldia, pozâ.

atſeguiñá , bozcarioa , aſcaya. Lat.
Celebritas.

Fieſta de guardar , jaya , jai eguna , egu

zaria. Lat. Dies feſtus.

Fieſta , dia de algun Santo , eguná. Lat

Feſtum.

Fieſtas , juegos , toros, &c.aſcayac , aſgui-

ñac , feſtac , beſtac. Lat. Ludi , ſpectacula.

Fieſtas movibles , feſta dabillac , colocac :

inmobles , cedabillac, cecolocac. Lat.
Feſta mobilia, immobilia.

Eſtar de fieſta , pozic egon joiſtallu egon

ibilli. Lat. Hilarem eſſe.

Fiez , antiquado , hiel.

Figmento , buztinquia. Lat. Figmentum.

Figo , lo miſmo que higo.

Figon , japreſtaga. Lat. Cauponaria.

Figonero , japreſta zaya. Lat. Caupo , nis.

Figuera , figueral , veaſe higuera.

Figulino , buztin quiarra. Lat. Figlinus.

Figura , irudia , irudera , ecanza. Lat. Fi-

gura , imago:::::Aaa:::::Figu
370F I.

Figura , en la Rhetorica , hitz irudera.

Lat. Figura Rhetorica.

Figura , hombre ridiculo , farragarria.

Lat. Ridiculus homo.

Hazer figuras , irudiquiac eguin , ſiñuca ,

ta queñuca egon. Lat. Geſticulari.

Figurable , irudigarria , ecanzagarria.

Lat. Figurabilis.

Figurada , accion ridicula , irudiqui fa-

rragarria. Lat. Ridicula actio.

Figuradamente , hitzirudero. Lat. Figu-

rate.

Figuranza , antiquado , ſemejanza.

Figurar , irudetu, ecanzatu. Lat. Figu-

rare , formare.

Figurarſele à vno , irudetu , beguitandu.

Lat. Aliquid ſibi fingere.

Figurado , voz fraſe figurada , hitziru-

ditua. Lat. Rhetoricè figuratus.

Figurativo , irudetzallea , ecanzaria.

Lat. Figuratus.

Figureria , veaſe figurada.

Figurero , ſiñuguillea , irudequi zalea.

Lat. Geſticulator.

Fijar , zulcatu , ſildatu , tincatu. Lat. Fi-

gere.

Fijado , zulcatua , &c. Lat. Fixus.

Fijo , fijamente , veaſe fio , &c.

Fil , lo miſmo que fiel de peſo , veaſe.

Fila , lerroa , erronâ , errondea , erron-

cada , marcena. Lat. Ordo , ſeries

Cabo de fila, marcen-burua. Lat. Lineæ

militaris præfectus.

En fila , erronca , errenca , errondean,

marcenean. Lat. In linea , ſervato or-
dine.

Filaciga , veaſe filaſtica.

Filadiz , filaiz , ſeda de capullos rotos ,

ſedá-capulua. Lat. Sericum ex ruptis
folliculis bombycis.

Filamentos , errariac. Lat. Filamenta.

Filamiento , antiquado , el hilar.

Fidandrias , eſtarrá. Lat. Vermes in avium

viſceribus procreati.

Filantropos, amor de el' Hortelano , veaſe.

Filado , antiquado , hilado.

Filarete , alda ſarea. Lat. Tendiculum

lirnbos navis circumiiens.

Filaſtica , ſocaria. Lat. Funium fila ſoluta.

Filaterìa , demasìa de palabras , gueizque-

ria. Lat. Ludicra verborum ubtilitas.

Filatero , gueizqueribaria. Lat. Verboſus.

Filaucia, lo miſmo que amor proprio.

Filderreto r, cierta tela de lana , ò lanilla ,

oyibe mota bat. Lat. Pannus laneus.

Filelà , era otra tela de lana , mezclada

con yerva , oyube belarrez naſtua. Lat.
Tela lanea herbis texta.

Filéno , na , delicado , emaquia , erguela.

F I.
Lat. Tener , mollis.

Filete , liſteguiya. Lat. Liſtellum ; y en

el veſtido , fimbria.

Filetear , liſteguitu. Lat. Fimbrijs ornare.

Fileteado , liſteguitua. Lat. Fimbrijs or-

natus.

Fileton , filete grande.

Filiacion , deſcendencia de padres à hi,

jos , humatorquia. Lat. Progenies.

Filiacion , dependencia , ſujecion , eſe-

quigoa. Lat. Subjectio , vel ſubjectus ,
a , um.

Filicida , ſeme erallea. Lat. Filicida.

Filigrana , arurrezquia. Lat. Aureum , vel

argenteum opus ſubtiliſsimum.

Filili , primor , manea. Lat. Concinnitas.

Filipendula , yerba , burdilinda. Lat-

Ænanthe , es.

Filipichin , vn texido de lana , trinca lora.

Lat. lLanea tela, prælo floribus picta.

Filis , gracia , primor , manea , manera.

Lat. Concinnitas.

Fillo , lo miſmo que hijo , veaſe.

Filo , antiquado , hilo.

Filo , el corte , cimea, aoa. Lat. Acies , ei.

Filo , el afilar , cimeatzea , zorroztea , ez-

teratzea. Lat. Aciei acuminatio.

Filopos , euteſia. Lat. Septum ex linteis.

Filologia , filologica , aſqui jaquindea.

Lat. Philologia.

Filologico, aſquijaquindarra. Lat. Phi-

lologicus.

Filologo , aſqui jaquilea. Lat. Philologus.

Filomena , lo miſmo que ruiſeñor , veaſe.

Filonio , en la Medicina , Filonen ſenda-

caya. Lat. Philonium.

Filoſofar , jaquintſuen guiſa ilcuſi. Lat.

Rationibus philoſophicis rem expen-
dere.

Filoſofia , egoquindea. Lat. Philoſophia.

Filoſoficamente , egoquintſuro. Lat. Phi-

loſophicè.

Filoſophico , egoquindecoa. Lat. Philoſo-

phicus.

Filoſofo , egoquintſua. Lat. Philoſophus.

Filtro , hechizo amatorio , amarazqui-

ña. Lat. Philtrum.

Filtracion , coladura , iracigoa , iragaz-

goa. Lat. Colatio , nis.

Filtrar , iraci , iragaci. Lat. Colare.

Filtrado , iragacia. Lat. Colatus.

Filtro , iraz caya , iragaz caya. Lat. Colum.

Fimbria , ertza , ezpaina. Lat. Fimbria.

Fimo , cacá. Lat. Fimus.

Fin , termino , bucá , amanda , acaballa ,

errondalla , atzendea , ondoa. Lat. Finis.

Fin , limite , muga. Lat. Limes.

Fin , motio , cozca' ', chedea , bea muga.

arrengoa. Lat. Finis.
Al fin ,
F I

Al fin , en fin , guero ere, azquenean. Lat.

Tandem , denique.

Al fin de , al acabar de , ondoan , poſpueſ-

to , al fin de la comida , barazcal on-
doan. Lat. Mox , illico poſt.

Finable , antiquado , acabable.

Final , bucacoa , atzendecoa , ondocoa.

Lat. Finalis.

Por final , lo miſmo que en fin , veaſe.

Finalizar , veaſe acabar.

Finalmente , azquenean , atzenean. Lat.

Denique.

Finamente, omanoró, finquiro. Lat. Ap-

primè , egregiè.

Finamiento , fallecimiento , veaſe.

Finar , fallecer , morir , veanſe.

Finca , es voz Baſcongada , ſinca , y vie-

ne de tinca , que ſignifica ſituacion fi-
xa , el eſtàr fixo , de donde dezimos
tinca egon , tincatu , por fixar. Lat. Res
pro ſolutione creditori obſtricta.

Finca , amago , queina. Lat. Minæ.

Fincable , que queda en ſer , gueratzen

dana , gañeracoa. Lat. Remanens.

Fincar , antiquado , quedar. Tiene el miſ-

mo origen Baſcongado , que finca.

Fineza , pureza , omanea , finezá , ſfine-

cea. Lat. Puritas.

Fineza de amante , oneſmanea. Lat.

Amantis inſigne ſtudium.

Fingiamente , guezurre , ezteraciro ,

deſencuſaró. Lat. Fictè.

Fingidor , ezterazlea , deſencuſaria. Lat.

Fictor.

Fingimiento , ezteracia , deſencuſa. Lat.

Fictio.

Fingir , ezteraci , deſencuſatu. Lat. Fin-

gere.

Fingido , ezteracia , &c. Lat. Fictus.

Finible , veaſe acabable.

Finieſtra , antiquado , ventana.

Finiquito , la voz quito es Baſcongada :

veaſe en ſu lugar ; ondaquitoa. Lat.
Apocha, æ.

Finir , antiquado, acabar.

Finitimo , confinante, veaſe.

Finito , bucatia , bucaduna , atzentia ,

atzenduna , ondotia , ondoduna. Lat.
Finitus.

Fino , omanea, fiña. Lat. Purus , fidus , &c.

Finojo , antiquado , rodilla.

Finta , eſpecie de tributo , cotiz mota.

Lat. Vectigal.

Finura , lo miſmo que fineza , veaſe.

Fi o, antiquado , hijo.

Firma , ciazcua , firmá. Lat. Subſcrip-

tio.

Firmamento , cerua. Lat. Firmamentum.

Firmamento , ſirmeza , veaſe.

F I.:::::371

Firmar carta , &c. ciazcutu , firmatu.

Lat. Subſcribere.

Firmado , ciazcutua , &c. Lat. Subſcrip-

tus.

Firmar , lo miſmo que afirmar , veaſe.

Firme , ſirmea , fermua , tinquea , ira-

uncorra , ichecoa. Lat. Firmus.

Tierra firme , continente , erri firmea.

Lat. Hæc continens , tis.

Firmedumbre , antiquado , firmeza.

Firmemente , firmero , firmequiro , fer-

muqui. Lat. Firmiter , conſtanter.

Firmeza , firmetaſuna , fermutaſuna ,

egoquida , iraundea , ichecoitaſuna.
Lat. Firmitas , conſtantia.

Fiſcal , Miniſtro de el Rey , fiſcala. Lat.

Perfectus fiſci.

Fiſcal , acuſador , ſalatzallea. Lat. Ac-

cuſator.

Fiſcalizar , fiſcalear, iriſpendu , ſalatu.

Lat. Cenſere , accuſare.

Fiſco , erario , diru gordairua. Lat. Fiſ-

cus, ci.

Fiſeter , peſcado , jibarta mota. Lat. Phi-

ſeter, eris.

Fiſga , de peſcar , garrangacia , hirurcia ,

Lat. Tridens.

Fiſga , eſcarnio , iſeca. Lat. Sanna, irriſio.

Fiſgar , iſecatu , iſeca eguin. Lat. Deri-

dere.

Fiſgon , iſecaria. Lat. Sannio , deriſor.

Fiſica , icetaquindea. Lat. Phyſica.

Fiſicamente , icetaquinſuró. Lat. Phy-

ſicè.

Fiſico , el profeſſor , icetaquintſua. Lat.

Phyſicus.

Fiſico , lo miſmo que natural , real ,

veaſne.

Fiſico , lo miſmo que Medico , veaſe.

Fiſonomìa , arte , betaſmaquintza. Lat.

Phvyſiognomia.

Fiſonomìa , lo miſmo que roſtro , veaſe.

Fiſonomo , betaſmaquiña. Lat. Phyſiog-

nomus.

Fiſtol , trebea , ſayatua. Lat. Dexte r, ſa-

gax.

Fiſtola , fiſtula , zauri zorna jarioa. Lat.

Fiſtula, ulcus manans.

Fiſtolado , afiſtolado , veaſe.

Fiſtula , cañoncito , ugodia , ugoaira. Lat.

Fiſtula.

Fiſtula , flauta , veaſe.

Fito antiquado , hincado.

Fitoniſſa , veaſe pitoniſa.

Fiucia , lo miſmo que confianza , veaſe.

Fixa , eſpecie de gozne , elgontza mota.

Lat. Ferrea compages.

Fixacion , tincatzea. Lat. Fixio.

Fixamente, tinquiró. Lat. Fixè.

Aaa 2:::::Fixa
372F I.

Fixamente , ciertamente , veaſe.

Fixar , tincatu. Lat. Figere.

Fixeza , veaſe firmeza.

Fixo , tincá. Lat. Fixus , ſtabilis.

F L.

Flacamente , ſlacuquiro , argalquiro , er-

balquiro. Item ſlacu , argal , erbal. Lat.
Languidè.

Flaco , tacoa , flacua , argala , erbala ,

maſquela , maſcarra , ſantarra , er-
quitua , ahula , hebaina. Lat. Macer ,
gracilis.

Flaco de miemoria , anzcorra. Lat. Obli-

vioſus.

Flagelacion , flagelo , azotarſe , azote' ',

veanſe.

Flagicio , maldad , flagicioſo , malo ,

veanſe.

Flagrar , lagrante , arder, ardiente ,

veanſe.

Flama , llama , flamante , encendido ,

veanſe.

Flamante , nuevo , berria , barria. Lat.

Novus.

Flambante , en el Blaſon , cartua. Lat.

Flammeus.

Flamear las velas , beeratu , beetitu. Lat.

Inclinare.

Flamenco , ave mayor que cigueña , egaz-

ti anca lucea. Lat. Phænicopterus.

Flamenquilla , plato , loboilla. Lat. Diſ-

cus , ci.

Flameo , vn velo amarillo , que ſe ponia

à las Novias , ibiqui oria. Lat. Flam-
meum.

Flamigero , carguillea , garquiña. Lat.

Flammiger.

Flamulas de navio , carchoriac. Lat. Ve-

xilla.

Flanco , aldeá , aldamena , alboa , ſaye-

tſa. Lat. Latus.

Flanquear vna plaza , eſcudatu. Lat. Mu-

nire.

Flaon , plato regalado , eſnaſi chigortua.

Lat. Placenta ex lacte , &c. ovis igne
tosſta.

Flaquear vn edificio , &c. erortzera

eguin , egon. Lat. Ruinam minari.

Flaquear , deſcaecer de animo , deſalai-

tu. Lat. Deficere , inclinari.

Flaquecer , veaſe enſlaquecer.

Flaqueza , flacotaſuna , ſlaquera , argal-

dadea , argaltaſuna , erbaldadea , er-
baltaſuna , maſquelera , maſqueldea ,
maſqueltaſuna , &c. Lat. Macies , gra-
cilitas.
F L.

Flaſco , lo miſmo que fraſco , veaſe.

Flato , aicea , putza. Lat. Flatus , us.

Flato ruidoſo en el vientre , gurgura ,

gurguria. Lat. Flatus.

Flatulento , aicetſua , putz eraguillea.

Lat. Eructationes movens , vel flatus.

Flatuoſo , flatoſo , aicetſua. Lat. Flatum

ovens.

Flauta , chilibitua , chirola. Lat. Fiſtula ,

tibia.

Flautado , oſmea. Lat. Sonus tenuior.

Flautero , flautiſta , chilibitaria , chirola-

ria , ſoñularia. Lat. Tibicen.

Flautos pitos , ò pitos flautos , joſtaeta.

Lat. Jocatio.

Flavo , color , carchuria. Lat. Flavus ,

a , um.

Flebil , negartia. Lat. Flebilis , e.

Flebotomar , recetar ſangria , veaſe.

Flebotomìa , ſangria , veaſe.

Flebotomo , flebotomiano , ſangrado ,

veaſe.

Flecha , guecia , lutzia. Lat. Sagitta , ſpi-

culum.

Flechar , gueciatu , lutziatu. Lat. Arcum

intendere , ſagittare.

Flechaſtes , veaſe aftechates.

Flechazo , gueciada , lutziada. Lat. Sa-

gittæ ictus.

Flecheria , gueciadia, lutzadia. Lat. Sa-

gittariorum manus.

Flechero , gueciaria , lutziaria. Lat. Sa-

gittarius.

Fleco , lo miſmo que ſlueco , veaſe.

Flema , mucaya , iſtatſia. Lat. Pituita ,

phlegma , tis.

Flema , tardanza , naguia , naguitaſuna.

Lat. Tarditas , lentitudo.

Ha què flema de hombre ! guizonaren

guibela 1 Lat. En hominis pigritiam !

Flematico , mucaitſua , iſtatſiduna. Lat.

Phlegmaticus.

Flematico , perezoſo , nagui , alper , gui-

bel andicoa. Lat. Tardus , piger.

Fleme , lanceta de ſangrar beſtias , jo zai-

ña. Lat. Scalpellus pro venis jumen-
torum ſecandis.

Flemon , gargajo, veaſe.

Flemon , inflamacion , ſuandigoa. Lat.

Flegmone, es.

Flemoſo , iſtatſiduna. Lat. Pituitoſus.

Flequezuelo , ſlueco pequeño.

Fletamiento , uigaſaritzea. Lat. Navis

conductio.

Fletar , ugaſaritu. Lat. Navem condu-

cere.

Fletado , ugaſaritua. Lat. Navis con-

ducta.

Flete , ugaſaria. Lat. Portorium , naulus.

Flexi
F L.

Flexibilidad , flexible , toleſcorra , biur-

corra , cimela. Lat. Flexibilitas , flexi-
bilis.

Flibote , filibote , embarcacion , onci mo-

ta. Lat. Navis genus.

Flocadura , tiraltſidura. Lat. Ornamen-

tum ex floccis.

Flomotomìa , flomotomiano, antiquado,

flebotomìa , &c.

Floqueado , tiraltſitua. Lat. Floccis or-

natus.

Floquecillo , veaſe fluequecillo.

Flor , lorea , lorá. Lat. Flos.

Flor de lis , lislora. Lat. Lilium.

Ajuſtado , à flor , doitua. Lat. Ad nor-

man coagmentatus.

A la flor de el agua , ulorean , ugañean.

Lat. Ad aquæ ſuperficiem.

Andarſe à la flor de el berro , alperque-

riari jarrai. Lat. Otiosè vivere.

Tener por flor, oitua egon. Lat. Pro mo-

re habere.

Flordeliſar , lisloratu. Lat. Lilijs ornare.

Flordeliſado , lisloratua. Lat. Lilijs or-

natus.

Florear , adornar con flores , loreztatu,

loraztatu , lorez , loraz edertu, apa-
indu. Lat. Floribus ornare.

Florear la punta de la eſpada , tiquiatu.

Lat. Gladijs proludere.

Florear el naipe , cartac jaquiñeraz naſ-

tu. Lat. Chartas pictas doloſe compo-
nere.

Florecer , loretu , loratu. Lat. Florere,

reſcere.

Floreciente , loretzendana. Lat. Florens.

Florecido , loretua , &c. Lat. Floridus.

Florecilla , cita , lorecho , lorachoa. Lat.

Floſculus.

Florentiſsimo , chit loretua. Lat. Floren-

tiſsimus.

Floreo , en la eſgrima , tiquiatzea. Lat.

Proluſio gladiatorum.

Floreo en las palabras , hiztundea. Lat.

Florida loquacitas.

Florero , tieſto , loroncia. Lat. Vas teſta-

ceum ad flores colendos.

Florero , artiſice , loraguillea , loraqui-

ña. Lat. Florum artifex.

Florero , en el hablar , hiztunde zalea.

Lat. Floride loquax.

Floreſta , oyaná , ſaroya , baſoa. Lat. Ne-

mus , oris.

Floreſtero , ſaroi zaya , baſo zaya. Lat. Ne-

moris cuſtos.

Floreta de cincha , lorertzea. Lat. Fim-

bria ad inſtar floris.

Foretada , papirote , veaſe.

Florete , juego de eſpadines , ezpadiñen

F L.:::::373
tiquiatzea. Lat. Enſiculorum ludus.

Florete , papel , paper churiena. Lat. Pa-

pyrus candidior.

Floretear , adornar con flores , veaſe flo-

rear.

Floridamente , loratſuquiro. Lat. Flo-

ridè.

Florido , loreduna , loratia , loratſua.

Lat. Floridus , florens.

Paſcua florida , de flores , Pazcoa lora-

tia. Lat. Paſcha , tis.

Florifero , florigero , loremallea. Lat. Flo-

rifer , floriger.

Florin , moneda , ftlorina. Lat. Florenus.

Floripondio , planta , loraſtunquia. Lat.

Floripondium.

Florliſado , veaſe ſlordeliſado.

Floròn , lorquinda. Lat. Voluta inſtar

floris formata.

Flos Sanctorum , Donalorea. Lat. Flos

Sanctorum.

Flota , flota , oncidia. Lat. Claſſis.

Flotar , flotadura , veaſe frotar.

Floxamente , naguiró , naguiquiró , la-

choquiro , baldanquiro. Lat. Inertèr ,
ſegniter.

Floear , veaſe ftaquear.

Floxedad , naguitaſuna , baldanqueria ,

lachotaſuna. Lat. Segnities , deſidia.

Floxedad , que no aprieta , laſai , naſai-

taſuna. Lat. Laxitas.

Floxel , tamo , gueuna , illauna. Lat. La-

nugo.

Floxera , lo miſmo que ftoedad.

Floxo no apretado , laſaia. Lat. Laxus.

Floxo , perezoſo , naguia , baldana , la-

choa. Lat. Iners , ſegnis.

Fluctuacion en el mar , bagaritza. Lat.

Fluctuatio.

Fluctuacion , duda , aſpeſá , zalanzá.

Lat. Fluctuatio , hæſitatio.

Fluctuar en el mar , bagaritu. Lat. Fluc-

tuare.

Fluctuar , dudando , zalanzan egon , ibi-

lli. Lat. Fluctuare , hæſitare.

Flueco , tiraltſia. Lat. Floccus.

Fluequecillo , tiraltſichoa. Lat. Floccu-

lus.

Fluecos , enfermedad de ojos , beguieta-

co miñarguia. Lat. Ophtalmia.

Fluido , ubilla. Lat. Fluidus.

Fluir , ubildu. Lat. Fluere.

Fluvial , ibaitarra. Lat. Fluvialis.

Flux , pluix. Lat. Simultas chartarum pi-

ctarum ejufdem ſpeciei.

Hazer flux de la hazienda , &c. deſtruir-

la , guciac eriatu , guciaz pluix eguin.
Lat. Cuncta diſperdere.

Fluxion , ubilla. Lat. Fluxio.

Fluxo ,
374F L.

Fluxo , ubilla , jarioa. Lat. Fluxus , us.

Fluxo de palabras , hitz jarioa , de ſan-

gre , odol garioa , &c. Lat. Verborum,
ſeu ſanguinis fluxus.

Fluxo de vientre , veaſe camaras.

Fluxo , y refluxo de el mar , ugoibea. Lat.

Fluxus , & refluxus , æſtus , & receſ-
ſus maris.
F O.

Foca , becerro marino , veaſe.

Foco , en vn cryſtal , ò eſpejo , cirargui

bilgoa. Lat. Focus.

Foco , fogon , veaſe.

Fofo , es de el Baſcuence , fofoa con el

miſmo origen que faufau , fofoa , ar-
rotſua , aicetſua. Lat. pongioſus , tur-
gidus.

Fogage , tributo , ſucotiza. Lat. Vectigal

pro focis.

Fogata , ſu bambada , ſu andia. Lat. Ig-

nis ingens.

Fogon , ſuteguia , ſubatea , ſucaldea. Lat.

Focus.

Fogon de eſcopeta , &c. ſuchala. Lat. Fo-

culus , igniarium.

Fogonadura , en el navio , eſtal caya. Lat.

Tabulati tegmentum.

Fogoſidad , ſutidea , beroa. Lat. Æſtus ,

ardor.

Fogoſo , ſuetia , ſutſua , ſuduna. Lat. ſ-

tuoſus , igneus.

Fogote , veaſe tizon.

Foir , antiquado , huir.

Foja , veaſe hoja.

Folga , veaſe holgura.

Foliar , numerar los folios , ormeſcatu.

Lat. Folia numeris ſignare.

Foliado , ormeſcatua. Lat. Numeris ſig-

natus.

Folìas , danza Portugueſa , foliac , cho-

radantza. Lat. Tripudium ad inſtar
amentium.

Folìas , tañido , y baile Eſpañol , foliac.

Lat. Lyricus ſonus.

Foliculo , azalchoa. Lat. Foliculus.

Folijones , folias mal tocadas.

Folio , ormeſca. Lat. Folium.

Folio , planta , ormeſca. Lat. Folium.

Folla , lanze de el torneo , lanzarien

nas jocoa. Lat. Haſtatorum confuſus lu-
dus.

Folla , mezcla de coſas ſin concierto , naſ-

pilla irrigarria. Lat. Rerum permix-
tio ridenda.

Follage , oſto ioria , oſto ugaria , orri gue-

ya. Lat. Frondium , foliorum copia.
F O.

Follage de palabras , hitz ïoria. Lat. Inu-

tilis verborum copia.

Follar , ſoplar con los fuelles , auſpotu.

Lat. Follicare.
El herrero de Arganda , el ſe lo fuella , y
el ſe lo macha , y el ſe lo lleva à ven-
dar à la plaza ; Errementari Argan-
dacoa , berac auſpoa , berac joa , be-
rac plazara daroa. Y mas breve , be-
rac lan , ta berac jan. Lat. Omnia ſibi
munia præſtat.

Follado , auſpotua. Lat. Follicatus.

Folladas , vnas empanadas , ocorecho ,

orriduna. Lat. Cruſtata foliacea.

Follados , vnos calzones antiguos , gal-

tza cimur auſpo guiſacoac. Lat. Fæ-
moralia ad modum follis plicata.

Follero , auſpoguillea. Lat. Folilium arti-

fex , y lo miſmo es folletero.

Folleta de vino , lo miſmo que quartillo.

Folleto de noticias , berri ormeſca. Lat.

Libellus rerum novarum.

Follon , naguia , alperra. Lat. Iners , ſeg-

nis.

Follonerìa , naguitaſuna , alperqueria.

Lat. Inertia , ſegnities.

Fomentacion , berotzea , oroltzea. Lat.

Fetus , us.

Fomentador , berotzallea. Lat. Fotor.

Fomentar , berotu , oroldu , ſucaritu. Lat.

Fovere.

Fomento , beroa , berotaſuna , oroldea ,

ſucaria. Lat. Fomentum.

Fomento , lo miſmo que pabulo , mate-

ria.

Fomes , eraguillea. Lat. Fomes.

Fomes peccati , ò fomite de el pecado ,

gaitzera guillea. Lat. Fomes peccati.

Fondable , zundagarria. Lat. Bolide ten-

tabilis.

Fondear , reconocer el fondo , hondoa

zundatu. Lat. Fundum bolide tentare

Fondear la nave , oncia hondoraño uſtu.

utſitu. Lat. Navim uſque ad ſundun
evacuare.

Fondeo , hondoraño uſtutzea. Lat. Navi-

evacuatio uſque ad fundum.

Fondo , el Caſtellano, y Latin vienen de

el Baſcuence ondo , ù ondoa , que ſigi-
fica el cabo , fin , lo vltimo de qual-
quiera coſa. Lat. Fundum.

Fondo en las telas ulondoa. Lat. Tel

campus , area.

Fondo , terciopelo , veaſe.

Fondos , de piedras precioſas diſton-

doac. Lat. Imus nitor.

Fondos , fincas , tincondoa. Lat. Bona.

quæ obſtringi poſſunt.

Irſe à fondo , ondoratu , ondorá joan. Lat.

In pro
F O.
In profundum demergi.

Fonìl , con que ſe envaſa el agua , y vino

en las pipas , es de el Baſcuence , uni-
la , que ſignifica vn embudo quadrado ,
cuyos lados ſon de madera comun-
mente. Lat. Infundibulum.

Fonſadera , era vn tributo , obicotiza. Lat.

Foſſarium vectigal.

Fonſario , antiquado , foſſo

Fontal , iturritarra , aurrena. Lat. Fon-

talis.

Fontana , lo miſmo que fuente , veaſe.

Fontanche , moto goi lucea. Lat. Fronta-

le turritum.

Fontanerìa , arte , iturriquintza. Lat.

Fontium faciendorum ars.

Fontanerìa , los conductos , ugodia , ujo-

aíra. Lat. Aquæ ductus.

Fontanero , maeſtro , iturriguillea ; el que

cuyda de las fuentes , iturri zaya. Lat.
Aquilex , legis.

Fontano , fontanàl , iturricorra , iturri-

tarra. Lat. Fontanus , fontalis.

Fontanoſo , iturriz betea. Lat. Fontibus

abundans.

Fontecica , veaſe fiuentecica.

Foque , vna vela triangular en el navìo ,

vela hiraurquea. Lat. Velum triangu-
lare.

Forado , antiquado , agujero.

Foragido , ſalteador , veaſe.

Foral , perteneciente à fuero , oitarau-

coa , oitaraudecoa. Lat. Forenſis.

Forambre , antiquado , reſquicio , agu-

jero.

Foraneo , Vicario , landordea , lpizticu

orde campotarra. Lat. Vicarius foraneus.

Foraneo , foraſtero , campocoa. Lat. Ex-

ternus.

Foraſtero , extrangero , veaſe.

Forcejar , quemeguin, uncatu. Lat. Eni-

ti , conari.

Forcejudo , veaſe forzudo.

Forcia , forciar , antiquado , fuerza , for-

zar.

Forenſe , forero , lo miſmo que foral ,

veaſe.

Forfola , buruco lacatzac. Lat. Capitis

cruſtulæ.

Forja , lo miſmo que fragua , veaſe.

Forja , mezcla , de arena , y cal , cararea.

Lat. Calx arenâ mixta.

Forjar , ledambatu. Lat. Conflare , effor-

mare.

Forjado , ledambatua. Lat. Conflatus,

efformatus.

Forjador ledambaria. Lat. Conflator,

efformator.

Forjadura ledambá. Lat. Confla

F O.:::::375
tio , eſformatio.

Forma , generalmente , era. Lat. Forma.

Forma ſubſtancial , era egopearra. Lat.

Forma ſubſtantialis.

Forma accidental , era itzurpearra. Lat.

Forma accidentalis.

Forma de vivìr , &c. bici bidea , zucem-

bidea. Lat. Ratio , modus.

Forma , molde , orqueïa , eraguillea.

Lat. Forma.

Forma , Hoſtia pequeña , Ome chiquia ,

formá. Lat. Parva Hoſtia.

Forma , en las eſcuelas , era. Lat. Forma.

Arguye mas en forma que el otro , beſte-
ac baño erazago arguitzen du. Lat. Ap-
tiori formâ arguit , quam alter.

De forma que , ala , alan , alatan , non.

Lat. Ita , ut.

En forma , eraz. Lat. Aptâ formâ.

En forma , realmente , venaz , venetan.

Lat. Re ipsà , verè.

Hombre de forma , erazcoa , moduzcoa ,

guizon mená. Lat. Homo commenda-
bilis , præſtans.

Forma , ſigura , talle , veanſe.

Formable , erazgarria , moldagarria.

Lat. Formabilis.

Formacion , eraztzea , moldatzea. Lat.

Formatio.

Formador , eraztaria , moldatzallea.

Lat. Formator.

Formal , erazcoa. Lat. Formalis.

Hombre formal , guizon mená. Lat. Se-
rius , ſeverus gravis.

Formalete , lo miſmo que medio punto.

Formalidad , erazcodea. Lat. Formalitas.

Formalidad Eſcolaſtica , lo miſmo que

forma , veaſe.

Formalizarſe menatu. Lat. Severius

agere.

Formalizado , menatua. Lat. Severius

agens.

Formalmente , erazquiro. Lat. Forma-

liter.

Formar , formalizar , eraztu. Lat. For-

mare.

Formado , eraztua. Lat. Formatus.

Formativo , veaſe formador.

Formejar , poner las coſas en ſu lugar ,

eraz ifiñi. Lat. Componere diſtri-
buere.

Formeros , arcos laterales , cearruzta-

yac. Lat. Arcus laterales.

Formicante , pulſo , chingurraria. Lat.

Formicans.

Formidable , icaragarria. Lat. Formida-

bilis.

Formidoloſo , icaratia , belduria. Lat.

Formidoloſus.
Formon
356F O.

Formon , de Carpinteros , veaſe eſcoplo.

Formon , de hazer formas de Conſagrar ,

omequiña. Lat. Scalpellus rotundus.

Foermula , formulario , eraudea. Lat. For-

mula , formularium.

Fornecer , veaſe fornir.

Fornecido , antiquado , baſtardo.

Fornicacion , emajauztea , andraqueta ,

paillardiza. Lat. Fornicatio.

Fricador , fornicario , emajauzlea ,

paillarta. Lat. Fornicato r, fornicarius.

Fornicar , emajauci , paillartaritu. Lat.

Forricari.

Fornicio , antiquado , fornicacion.

Fornimiento , ornidurá. Lat. Proviſſio.

Fornir , viene de el Baſcuence , ornitu.

Lat. Providere.

Fornido , ornitua. Lat. Proviſſus.

Fornido , robuſto ,ornitua. Lat. Robuſtus.

Fornituras , de Imprenta , eraguille bi-

garrenac. Lat. Typus ſecundus.

Foro , Tribunal , enteguia. Lat. Forum.

Forrage , zaralea , zuhaina. Lat. Pabu-

lm.

Forrageador , zaraleguillea , belargui-

llea , zuhainguillea. Lat. Pabulator.

Forragear , zaraletu , zuhaindu , zara-

lea bildu. Lat. Pabulari.

Forragero , miſmo que forrageador.

Forrar , forro , veaſe afſorrar , afſorro.

Fortachon ,indartia , indartſua , por-

titzá. Lat. Robustus.

Fortalecer , eſe fortificar.

Fortaleza , virtud , indartea , indarquì-

ña , e dagalla. Lat. Fortitudo

Fortaleza , fuerza , vigor , veaſe fuerza.

Fortaleza , como Caxtillo , Gaztelua. Lat.

Prepugnaculum , ars , cis.

Fortificacion, de Plaza , &c. eſindartzea.

Lat. Munitio , vallatio.

Fortificacion , arqitectura militar , eſin-

dartzeco jaquindea. Lat. Architectura
Militeris.

Fortificar , &c. eſindartu. Lat. Mu-

nire , vallare.

Fortificado aſsi , eſindartua. Lat. Munitus.

Fortificar , dàr vigor , indartu , antze-

tu , quemendu , ſendotu , eſtencatu.
Lat. Roborare , munire , firmare.

Fortin , gazteluchoa. Lat. Propugnacu-

lum.

Fortiſsimamente , chit indartiró , &c.

Lat. Fortiſsimè.

Fortuitamente , deſtapoan , uſtecabero ,

uſtecabean. Lat. Fortuitò.

Fortuito , deſtapoa , uſtecabea. Lat. For-

tuiitus.

Fortuna , ſe tomò de el Baſcuence , fortu-

na , y viene de ſortuna , ſortzeduna ,
F O.
el de los ſuceſſos , nacimientos , ò ſor-
tu-ona , buen nacimiento , ſuceſo. For-
tuna , patua , zoria , azartá. Lat. For-
tuna.

Fortuna , felicidad , fortuna , patu ona ,

zoriona , azartona. Lat. Proſpera for-
tuna.

Fortunar , lo miſmo que afortuar.

Forza , antiquado , fuerza , viene de el

Baſcuece , borchí.

Forzadamente , borchaz , borcharquiro.

Lat. Violenter.

Forzadamente , forzoſamente , veaſe.

Forzador , forzaria, borchaguillea. Lat.

Vim inferens.

Forzal , de el peine , viene de el Baſcuen-

ce ortzala , que ſignifica lo miſmo , y
ſe compone de ortz , ortzen de los
dientes , y alá poder , fuerza , ortzen
ala , fuerza de los dientes , y es en
aquella liſta de el medio en que la ha-
zen los de el peine. Lat. Pectinis pars
denſa.

Forzamiento , forzaguitea , borchagui-

tea. Lat. Violentiæ illatio.

Forzar , hazer violencia , forzatu , bor-

chatu , portzatu , y de aquì el Caſte-
llano , y veaſe en fuerza el origen Baſ-
congado. Lat. Vim , violentiam inferre.

Forzar , preciſſar , obligar , veanſe.

Forzoſamente , forzadamente , veaſe.

Forzoſamente , premiaz , bearrez , bea-

rrezquiro. Lat. Neceſſario , inevitabi-
liter.

Forzoſo , premiazcoa , bearra , bearrez-

coa. Lat. Neceſſarius , inevitabilis.

Forzoſa , en el juego , de damas , galpre-

mia. Lat. In ſcruporum ludo , poſitio
inevitabiliter vincens.

Forzudo , indartſua, indartia. Lat. Ro-

buſtus.

Fosfor o, eſtrella de Venus , lo miſmo es

en Griego , Phoſphoros , que lucifero

Foſſa , lezoya , erretena , luzobia. Lat.

Foſſa , y lo miſio es foſVado.

Foſſo , lo miſmo que foſVa , lezoya , &c.

zupea. Lat. Foſſa , foſſatum, i.

Foſſo , de Caſtillo , Plaza , &c. murro-

bia. Lat. Foſſa.

Fotula , vna cucaracha de Indias , ezaco-

cha. Lat. Multipeda.

Foxa , eſpecie de anade , ate , ata mota

bat. Lat. Anas torquata.
F R.

Fracaſar , romperſe , autſi , banatu , de-

ſeguin. Lat. Illidi , confringi.
Fraca
F R.

Fracaſado , autſia , banatua , deſeguiña.

Lat. llliſus , confractus.

Fracaſo , rompimiento , auſtea , autſigoa ,

banatzea , deſeguita. Lat. Confractio ,
illiſſio.

Fracaſo , deſgracia , ſurgaitza. Lat. Clades.

Fraccion , auſtea , autſitzea , puſcatzea ,

zatitzea. Lat. Fractio.

Fracura , antiquado , ſlaqueza.

Fraga , eſpecie de zarza , gozaſia. Lat.

Fragaria.

Fragancia , fragante , veaſe fragrancia.

Fragante , actual , reciente , eguiñodoan ,

eguin berrian. Lat. In ipſo facto , mox
poſt factum.

Fragata , azabra , fragata , gudonci chi-

quia. Lat. Liburnica , myoparo , nis.

Fragil , quebradizo , auſcorra , zaticorra.

Lat. Fragilis.

Fragil , facil de caer , erorcorra. Lat.

Fragilis.

Fragilidad, en quebrarſe, auſcorridea, en

el caer , erorcorridea. Lat. Fragilitas.

Fragilmente , auſcoró , auſcorquiro , eror-

coró , erorcorquiro. Lat. Fragiliter.

Fragmento , puſcá , zatia. Lat. Frag-

mentum.

Fragoſidad , laztaſuna , gogortaſuna.

Lat. Aſperitas , ſalebræ , arum.

Fragoſo , latza , gogorra. Lat. Salebroſus.

Fragrancia , uſai gozoa , urrina. Lat. Fra-

grantia.

Fragrante , uſai gozoduna , urrinduna.

Lat. Fragrans.

Fragua , viene de el Baſcuence arragua ,

arragoa , que es aquel horno grande ,
en que ſe cuece , y prepara la vena pa-
ra hazerſe deſpues la maſſa de el hier-
ro , y es lo que ſignifica arragoa , arr ,
arri , piedra , y agoa , es la maſſa.
Fragua , ſuteguia , garteguia. Lat.
Focus ferrarius.

Fraguar , fraguatu , ſuteguitu. Lat. Con-

flare , cudere.

Fraguado , fragatua , ſuteguitua. Lat.

Conflatus.

Fragura , veaſe fragoſidad.

Frai , fraile , frai , frailea , fraidea. Lat.

Frater.

Fraile , pez , fraide arraya. Lat. Piſcis

monachus.

Fraile , en las baſquiñas , aldaroa. Lat.

Veſtis ſinus.

Frailecico , frailecillo , frailecito , ſrai-

choa , fraidechoa , frailechoa. Lat. Fra-
ter parvus.

Frailego , fraileño , fraileſco , fraideai da-

gocana , frailegoquia. Lat. Quod ad
fratres ſpectat.
F R.:::::377

Fraileria , frailedia , fraidedia. Lat. Fra-

trum multitudo.

Frailìa , eſtado de frailes , fraidia.

Monachatus.
Lat.

Frambueſa , frutilla de el frambueſo , zar-

zaidea , gortalea. Lat. Fraga rubi
idæi.

Frambueſo , vna zarza , que lle va como

vnas freſas liſas , zarzaidea , gortale-
quia. Lat. Rubus idæus.

Francalete , vna correa con ſu hebilla ,

üaliſ caya. Lat. Corrigia fibulata.

Francamente , con largueza , oparó , na-

roró , ïori , ugari. Lat. Largitèr , mu-
nificè.

Franchipan , uſai gozoco naſte bat. Lat.

Odorifera confectio.

Franciſcano , Franciſcua , Franciſcua-

rra. Lat. Franciſcanus.

Franco , moneda Franceſa , francoa. Lat.

Francus.

Franco , viene de el Baſcuence francó ,

que ſignifica abundancia , y multitud
en el numero de coſas , anitz ditugu ,
franco ditugu , aſco , aſqui digutu : y
el dadivoſo es franco por lo mucho
que dà , emaillea , doainguillea. Lat.
Liberalis , munificus.

Franco , libre , locabea. Lat. Expeditus.

Franco , en el trato , aguerria. Lat. Inge-

nuus.

Meſa franca , doamaya. Lat. Liberale

convivium.

Francolin , ave , chulunta. Lat. Atta-

gen , nis.

Frangente , deſtapoa , uſtecabea. Lat. For-

tuitus caſus.

Frangible , autſicorra , zaticorra. Lat.

Quod frangi poteſt , fragilis , e.

Frangir , autſi , zatitu. Lat. Frangere.

Frangollo , potage de trigo cocido , gari-

zucua. Lat. Triticum decoctum.

Frangote , eſpecie de fardo , bilgoa. Lat.

Sarcina.

Franja , franjá , franjea , liſdinda , ar-

daria. Lat. Fimbria , limbus. Lo miſ-
frangon.

Franquear , libertar , locabetu. Lat. Im-

munem facere.

Franqueado , locabetua. Lat. Factus im-

munis.

Franquear , dàr liberalmente , eman ,

emon. Lat. Elargiri , donare.

Franqueza , libertad , locabea. Lat. Im-

munitas.

Franqueza , liberalidad , emaquintza ,

doaquintza. Lat. Munificentia , largitas.

Franquicia , locabea. Lat. Immunitas.

Fraſca , bojaraſca , veaſe.

Bbb:::::Fraſco.
378F R.

Fraſco, es de el Baſcuence fraſcoa , y ſe

dixo de uraſco , mucha agua , y el fraſ-
co es para conſervar mas agua , ò vi-
no , ò otro licor , que en los vaſos re-
gulares. Lat. Lagona.

Fraſco de polvora , fraſcoa , ſu autſoncia.

Lat. Nitrati pulveris loculus.

Fraſe , hitzera. Lat. Phraſis.

Fraſquera , fraſquera , fraſcoteguia. Lat.

Lagenarum theca.

Fraterna , lotſagueria , aſerrealdia. Lat.

Objurgatio.

Fraternal , anaitarra. Lat. Fraternalis.

Fraternalmente , anaitarquiró , anayen

guiſú. Lat. Fraternè.

Fraternidad , anaidea , anaitaſuna. Lat.

Fraternitas.

Fraterno , anaitarra. Lat. Fraternus.

Fratricida , anai erallea , anai hiltzallea.

Lat. Fratricida.

Fratricidio , anai erayoa. Lat. Fratrici-

dium.

Fraude , fraudulencia , veanſe , engaño ,

dolo.

Fraudulentamente , frauduloſamente , vea-

ſe engañoſamente.

Frandulento , veaſe engañoſo.

Frauſtina , burola. .Lat. Ligneum caput

pro plagulis , atquelcapillitijs conmpo-
nendis.

Frazada , viene de el Baſcuence praza-

da , y deſpues frazada , y ſe dixo de
berozada , calentadura , calenton , y es
de lo que ſirve la frazada. Brocadá ,
oagaincoa. Lat. Stragulum , lodix. Vea-
ſe manta.

Fregacion , fregadura , fregamiento , igor-

tzia. Lat. Fricatio.

Fregadero , fregador , garbitoquia. Lat.

Lavatrina.

Fregajo , fregador , eſtropajo , veanſe.

Fregar , eſtregar, igortzi. Lat. Fricare.

Fregar, limpiar platos , &c. ontziac gar-

bitu. Lat. Detergere.

Muger de buen fregado , emacume gar

bia. Lat. Nitida mulier.

Fregona fregatriz , fregoncilla , ontzi gar-

bitzallea , arraſquera. Lat. Ancilla
fricatrix.

Fregonil , arraſqueraren gauzá. Lat.

Ancillæ fricatricis res.

Frei , en las Ordenes Militares , lo que

frai en las otras frei. Lat. Frater.

Freila , Religioſa de las Ordenes Milita-

res , y tambien la Lega de las otras ,
freila , freida. Lat. Soror Militaris
Ordinis , vel Soror Laica.

Freilar , freilatu , freidatu. Lat. Ad Or-

dinem equeſtrem admittere.
F R.

Freile , freilea , freidea. Lat. Religioſus

Militaris.

Freír , freitu, frigitu , ſartaguitu , erra-

goſi. Lat. Frigere.

Frito , frigitua , ſartaguitua , erragoſia.

Lat. Frixus , frictus.

Fremito , orroa. Lat. Fremitus.

Frenar , lo miſmo que refrenar , veaſe.

Freniente , amorratua. Lat. Frendens.

Frenero , bridaquiña, frenoguillea. Lat.

Frænorum artiſex.

Frenesì , deſmoria , zorabia. Lat. Phre-

neſis.

Frenetico , deſmoriaz dagoena , zorabiac

artua. Lat. Phreneticus.

Frenillar los remos , arraunac jaſó , ta

eſcualdetic lotu. Lat. Remos ſuſpen-
dere, ac ligare.

Frenillo , miaria , illeá. Lat. Linguæ li-

gamen.

Freno , bridá , frenoa. Lat. Frænum.

Frentaza , becoqui andia. Lat. Frons am-

pla.

Frente , becoquia , betondoa , copeta , be-

larra , belarria. Lat. Frons.

Frente , fachada , aurquea , aurca , au-

rrea. Lat. Frons , facies.

Frente à frente , aurquez aurque , aur-

caz aurca , betaz beta , arrez au-
rre , aurpeguiz arpegui. Lat. Face
ad faciem.

Frequencia , uſuera , maizeta , ſarriera.

Lat. Frequentia.

Frequentar , ir , venir , entrar , &c. ſe ha-

ze con los correipoendientes. joan eto-
rri , ſartu , y los adverbios uſu ,
maiz , ſarri. Frequenra nueſtra caſa ,
maiz dator gure echera , ſarri ſar-
tzen da , uſu dabil , &c. Lat. Frequentare.

Frequente , uſua , maiza , ſarria. Lat.

Frequens.

Frequentemente , uſu , maiz, ſarri ,

uſu-
ro , maizaro , ſarriro : mas frequente-
mente , uſuago , maizago , ſarriago.
Lat. Frequenter , aſſiduè.

Freſa , marrubia , malluguia , mariguria ,

metra. Lat. Fraga , orum.

Freſal , marrubidia , mallugidia. Lat.

Fragarium.

Freſcal , peſcado , ondu berria. Lat. Piſ.-

cis recenter conditus.

Freſcamete , otzaroró , freſcoró , preſ-

coró. Lat. Recens.

Freſco , viene de el Baſcuence freſcoa ,

preſcoa , que ſignifica lo miſmo , y ſe
deriva de berezcoa , beroezcoa , y quie-
re dezir lo que no eſtà caliente , y es la
mejor definicion de el freſco. Lat. Sub-
frigidus.
Freſco.
F R.

Freſco , otzaroa , por freſcor.

Eſto eſtà freſco , otzaro dago.

Freſco , freſca , otzaroquia.

Freſco , reciente , preſcoa , berria. Lat.

Recens , tis.

Freſco , freſcote , freſcon , maloa. Lat.

Teres , florens.

Freſcura , freſcor , otzaroa , ozguná , freſ-

cura , freſcoera. Lat. Subfrigida tem-
peries.

Freſcura , amenidad , veaſe.

Freſneda , lizardia , lizarraga. Lat. Fra-

xinetum.

Freſno , lizarrá. Lat. Fraxinus.

Freza , eſtiercol de animales , viene de el

Baſcuence breza , que ſignifica lo miſ-
mo ; y viene de bere-eza , lo que no
es ſuyo , ni para ſi , como lo vtil de el
alimento. Lat. Stercus.

Frezar , brezatu. Lat. Stercus emittere.

Frialdad , otza , oztaſuna. Lat. Frigiditas.

Friamente , otzaro , ozquiro. Lat. Frigidè.

Friatico , veaſe friolento.

Fricacion , veaſe fregacion , fricar , fre-

gar.

Fricaſea , fricafe , erragoſia. Lat. Caro

cocta , ac dein fricta.

Friegas , igortziac , ferecac. Lat. Fricatio.

Fiera , ſabañon , veaſe.

Frigerativo , antiquado , refrigerativo.

Fringilago , ave , veaſe monge.

Frio , otza , oztaſuna. Lat. Frigus.

Frio de calentura , otzicara. Lat. Febris

horror.
Haze frio , otz dago , otz eguiten du. Lat.
Friget , frigus urget.

Friolento , friolero , oztia , oztuna , otzi-

cara , ozcorra , otzicorra. Lat. Frigori
obnoxius.

Friolera , uzquitza. Lat. Ineptia , inſul-

ſitas

Frior , antiquado , frio.

Friſa , tela de lana , orra caya. Lat. Pan-

nus laneus.

Friſar , los paños , igortzi, ferecatu. Lat.

Fricare.

Friſar vna coſa con otra , es parecerſe ,

irudin , antza izan. Lat. Convenire ,
ſimilem eſſe.

Friſo , en la Architectura , arpaindartea.

Lat. Zophorus.

Friſo , de eſtrado , ù ſala , ormeza. Lat.

Super appoſita parieti fimbria.

Friſoles , frexoles , judias , baberrumac ,

maillarac Lat. Phaſeolus , i.

Friſon , friſoya , friſiarra. Lat. Equus

phrigius.

Fritada , fritura , erragoſchoa. Lat. Fric-

tura.
F R.:::::3o79

Frito , erragoſia , frigitua. Lat. Frictus.

Friura , antiquado , frialdad.

Frivolamente , cecairo , cecaiquiro. Lat.

Frivolè.

Frivolo , cecaya. Lat. Frivolus.

Froga , fabrica de ladrillo , adrilluquin-

tza. Lat. Fabrica lateritia.

Frogar , adrilluz equidatu , adrilluzco

ormac eguin. Lat. Ex lateribus fabri-
care.

Frondoſidad, oſtadia, orribeta. Lat. Fron-

dium copia , amænitas.

Frondoſo , oſftotſua , orritſua , oſtoduna ,

orriduna. Lat. Frondoſus.

Frontal , Altareco beaurca. Lat. Altaris

frontale.

Frontalera , donde ſe guardan , beaurca-

teguia. Lat. Frontalium repoſitorium.

Frontalera , que guarnece el frontal por

ſus lados , beaurcaren ertz ingurua.
Lat. Frontalis ad inſtar fimbriæ muni-
men.

Fronte , lo miſmo que frente , veaſe.

Frontera , mugaurquea , marrartea. Lat.

Limites , fines.

Fronterizo , mugaurquecoa , marrarte-

coa , mugaurquetarra , marrartea-
rra. Lat. Finitimus.

Fronterizo , frontero , en frente , aurque-

coa , aurquetarra , aurrecoa , aurre-
tarra. Lat. Qui è regione eſt.

Frontis , frontiſpicio , veaſe frente , fa-

chada.

Fronton , en el juego de pelota , jobeta.

Lat. Obſiſtens in fronte paries.

Frotar , flotar, viene de el Baſcuence La-

bortano , frotatu , donde ſe ha conſer-
vado , diziendo noſotros , igortzi ,
ichucatu. Lat. Fricare.

Frotado , frotatua , igortzia. Lat. Fricatus.

Fructifero , eremaitzallea , frutuecar-

lea. Lat. Fructifer.

Fructificar , eremaiztu , frutu eguin , eca-

rri. Lat. Fructum facere , ferre.

Fructuoſamente , eremaitzaró , frutue-

quiro. Lat. Fructuosè.

Fructuoſo , eremaiztia , eremaiztuna ,

frutuequìa. Lat. Fructuoſus.

Frugal , piſcaſea. Lat. Frugalis , e.

Frugalidad , piſcaſedea. Lat. Frugalitas.

Fruicion , gozo de el bien que ſe poſee.

ſaſigoa. Lat. Fruitio.

Tener tal fruicion , ſaſitu. Lat. Frui.

Fruicion , guſto , complacencia , veanſe.

Fruitivo , ſaſigarria. Lat. Frui faciens.

Fruncimiento , izurta , cimurta. Lat.

Contractio , conſtrictio.

Fruncir , izurtu , cimurtu. Lat. Corru-

gare , contrahere.
Bbb 2:::::Frun
380F R.

Fruncido , izurtua , &c. Lat. Corruga-

tus , &c.

Fruslera , raſpaduras de azofar , menaſto-

riaren quizcurrac. Lat. Orichálci ra-
menta.

Frusleria , uzquitza. Lat. Futilitas , va-

nitas.

Fruslero , uzquiztuna. Lat. Futilis , va-

us.

Fruſtaneo , fruſtatorio , utſá , econdeba-

guea. Lat. Fruſtaneus.

Fruſtrar , utſerazo , galerazo , econde-

baguetu. Lat. Fruſtrare.

Fruſtrado , utſerazoa , &c. Lat. Fruſtratus.

Fruſtrarſe , vnas grandes eſperanzas , ſo-

comatu , ſocomatua guelditu. Lat. Ab
ſpe concepta cadere.

Fruta , fruta , frutea , alortá. Lat. Fru-

ctus , pomum.

Fruta de ſarten , ore erragoſia , ſartagui

fruta , alorta. Lat. Tragemata.

Frutal , frutaduna , alortaquia. Lat. Po-

mifer , a , um.

Frutal , ſilveſtre , ſeſtracá , ſeſtraquea ,

macatzá. Lat. Arbor promifera ſilveſ-
tris.

Frutar , lo miſmo que fructificar , veaſe.

Frutera , fruta ſaltzallea , alortaria.

Lat. Pomaria , æ. Frutero , pomarius.

Fruterìa , en Palacio , alorta zaidea. Lat.

In domo regia pomorum cura.

Frutero , canaſto , veaſe ; frutero , con

que ſe cubre , fruta eſtalquia. Lat. Ve-
lum poma tegens.

Frutier , en Palacio , alorta zaya. Lat.

Pomorum curator.

Frutifero , frutificar , veaſe fructifero ,

&c.

Frutilla , frutachoa , alortachoa. Lat. Par-

vum pomum.

Frutilla , de Roſarios , boillalea. Lat. Glo-

buli Indici.

Frutilla , frutillar , freſa , freſal , veanſe.

Fruto , frutua , alortá. Lat. Fructus.

Fruto , frutos de la tierra , eremaitza,

frutua. Lat. Fruges , fructus.

Frutuoſo , veaſe fructuoſo.

F U.

Fúcar , muy rico , chit aberatſa. Lat. Ma-

ximè dives.

Fucia , antiquado , confianza , veaſe.

Fuego , ſua. Lat. Ignis.

Fuegos por fieſtas , ſuberriac. Lat. Ignes

in lætitiam accenſi.

Fuego , caſa , vezino , ſucaldea. Lat. Fo-

cus.
F U.

Fuego ! interjecion , ez orixe.

Fuego l y que , &c. fuego de Dios , inter-

jeciones , ene Jaincoa. Lat. Proh Deus !

Fuego , de San Anton , veaſe eryſipela.

A fuego lento , ſui gozoan. Lat. Lento

igni.

A fuego , y ſangre , ſuz , eta erruz. Lat.

Igni ferroque.

Paſar algo por el fuego, para quemarle pe-

los , plumas , &c. iralci , iraulci. Lat.
Igne levi amburere.
Donde fuego ſe haze humo ſale non
ſua dan , quea bada an. Lat. Ubi ignis,
fumus ibi.

Fueguecillo , ſuchoa. Lat. Igniculus.

Fuelle , auſpoa. Lat Follis.

Fuente , itrria. Lat. Fons , tis.

Lugar , de muchas fuentes , iturriaga.

Lat. Locus foentibus frequens.

Fuente , de plata , &c. eſcu iturria. Lat.

Diſcus.

Fuente , de pierna , brazo , &c. chirá.

Lat. Fonticulus.

Fuentecilla , iturrichoa. Lat. Fonticulus.

Fuera , afuera , camporá , lecorá , leco-

rera , landara. Lat. Extra , oris , ſoras.

De fuera , campotic , lecoretic , landa-

tic. Lat. Deforis , forinſecus.

Hacià fuera , camporonz , &c. Lat. Foras.

El de ſuera , campocoa , lecorecoa , lan-

dacoa. Lat. Extrinſecus.

Fuera de camino , bidez , bidetic campo-

ra. Lat. Deviè.

Fuera de eſſo , orrez gañera , orrez cam-

pora , orrez oſtean orrez landara.
Lat. Præterea.

Fuera , en , como fuera eſtà , campoan ,

lecorean , landan dago. Lat. Foris , ex-
tra eſt.

Echarle à vno fuera , camporatu , leco-

reratu , landaratu . Lat. Foras ejicere.

Salirſe fuera , camporatu , &c. y las ter-

minaciones de el neutro. Lat. Foras
exire.

Fuera de ſi , berez , beregandic , berega-

nic compora. Lat. Extra ſe.

Fueras , antiquado , fuera. Fueras ende ,

antiquado , lo miſmo que ſino , ò ex-
cepto.

Fuercecilla , fuercilla , indarchoa. Lat.

Parva vis.

Fuero , fueros de algun Reyno , ò Pro-

vincia , oitaraua , oitaraudea. Lat. Lex ,
aut jus peculiare.

Fuero , Tribunal, Menteguia. Lat. Forum.

Fuero Juzgo , Gódoen legueac , oitarau-

dea Lat. Judicum forum , Gothicarum
legum compilatio.

A fuero , al fuero de , leguerá , leguez ,

araura ,
F U.
araura , arauera , arauaz. Lat. Lege ,
more.
No es por el huevo , ſino por el fuero ,
mintzen nau , garauac ez , arauac
bay. Lat. Non de re , ſed de jure lis eſt.

Fuerte , Caſtillo , veaſe ortaleza.

Fuerte , fuertea , indartſua , indartia ,

erſcona , ſendoa , portitza , azcarra.
Lat. Fortis.

Fuerte , aunque flaco , cimelá. Fuerte

por correoſo , zaillá. Lat. Fortis , fir-
mus.

Hazerſe fuerte , fortificarſe , veaſe.

Tener fuerte , reſiſtir, veaſe.

Fuertemente , ſendoró , ſendoquiro , in-

dartſuro , erſconquiro , portizquiro.
Lat. Fortiter.

Fuerza , es voz Baſcongada. Viene de el

antiguo forza ; eſte vocablo es de el
Baſcuence , aunque para ſignificar la
violencia paſsiva , y activa en orden à
otro , fortza , borcha ; y de aqui borti-
tza , portitza , al fuerte , que reſiſte à
la violencia : y fortza , fortzea , ſe di-
xo de hor-cea , ſacudir , pegar ahi , que
explica la violencia : ò de ortzaz cea ,
deſpedazar con los dientes. Indarra ,
quemena , erremangua , portidea ,
ſendogoá. Lat. Vis , vires.

A fuerza de armas , armen indarrez. Lat.

Armorum vi.
Txantiloi:SarreraVfuerza3A viva fuerza , indar guciaz. Lat. Om-
ni vi.

A fuerza de hombre de bien , veaſe à

fuer.

De fuerza , por fuerza , borchaz , portzaz.

Lat. Vi, violentèr.

Sacar fuerzas de flaqueza , bildurrac ,

bildurrez alaitu , alai jarri. Lat. Ti-
morem exertis viribus tegere.

Fueſſa , antiquado , ſepultura.

Fuga , ïeſdea , ïeſia , igueſdea , igueſia ,

itzurtea , itzuria. Lat. Fuga.

Fuga , el medio , ò lo mejor de vna ac-

cion , erdia. Lat. Fervor , curſus.

Fuga en los ediſicios , abea. Lat. Ædificij

fulcrum.

Fuga en la muſica , cantieſdea. Lat. Fuga.

Fugaz , fugitivo , ïeſcorra , igueſcorra ,

itzurcoya. Lat. Fugaz , ſugitivus.

Fugir , antiquado , huir.

Fugitivo , huido , ïeſi , igueſi , itzuri da-

billena. Lat. Fugitivus , errabundus.

Fuina , eſpecie de rapoſa , azeri mota

bat. Lat. Muſtella.

Fulano , urlia : fulano , y zutano , urlia

ta ſandia , ta berendia. Lat. Unus ali-
quis , & quidam alius.

Fulgente , fulgido , veaſe reſplandeciente.

F U.:::::381

Fulgor , veaſe reſplandor.

Fulgurar , chimiſtatu. Lat. Fulgurare.

Fuligines , quedarrac. Lat. Fuligines.

Fuliginoſo , quedartſua. Lat. Fuligi-

noſus.

Fulleria , es voz Baſcongada , fulleria ,

pulleria , y ſignifica achaque , enfer-
medad de el que dà coz , que es lo que
haze el fullero con ſus trampas , y en-
gañnos , de eria , achaque, enfermedad ,
y pullá , coz. Lat. Fraus , vel dolus m
ludo.

Fullero , fulleroa , pulleraria. Lat. Do-

loſus colluſor.

Fullona , pendencia , veaſe.

Fulminacion , ciztatzea. Lat. Fnlmina-

tio.

Fulminador , ciataria , ciztalea. Lat. Ful-

minator.

Fulminar , ciztatu. Lat. Fulminare.

Fulminado , ciztatua. Lat. Fulminatus.

Fulminante , ciztalea. Lat. Fulminans.

Fumar , queeztatu. Lat. Fumare.

Fumante , queeztaria , guetaria , que-

guìllea. Lat. Fumans.

Fumarada , quealdia. Lat. Fumi jactus.

Fumaria , planta , veaſe palomilla.

Fumifero , que ecarlea. Lat. Fumifer.

Fumorolas , lurrutſune queguilleac. Lat.

Cavitates terræ fumantes.

Fumoſidad , queeztea. Lat. Fumoſitas.

Fumoſo , quetſua, queduna , quetia. Lat.

Fumoſus.

Funambulo , veaſe volatin.

Funcion , accion , exercicio , equerſia.

Lat. Functio.

Funcion , acto publico , diaquindea. Lat.

Actus publicus , vel actio.

Funcion militar , gudaquindea. Lat. Ac-

tio militaris.

Funda , azalá , zorroa. Lat. Funda , theca.

Fundacion , ondequida , ondequidatzea.

Lat. Fundatio.

Fundador , ondequidaria. Lat. Fundator.

Fundadamente , ondequidaró. Lat. Fun-

dator.

Fundago , almazen , veaſe alhondiga.

Fundamental , ondequidarra. Lat. Fun-

damentalis.

Fundamento , ondequida. Lat. Funda-

mentum.

Fundar , fundamentar , ondequidatu. Lat.

Fundare , condere , erigere.

Fundad o, ondequidatua. Lat. Fundatus.

Funderìa , urteguia. Lat. Conflationis lo-

cus.

Fundible , urgarria. Lat. Fuſilis.

Fundibulo , zuraballa. Lat. Fundibu-

lum.
Fundi
382F U.

Fnndicion , menaſteac urtzea. Lat. Con-

flatio.

Fundidor , urtzallea. Lat. Fuſor.

Fundir , metales , menaſtac urtu. Lat.

Fundere, conflare.

Fundido , urtua. Lat. Fuſus , conflatus.

Fundo , alorra. Lat. Fundus.

Funebre , negargarria. Lat. Funebris.

Funependulo , dilindaria. Lat. Funepen-

dulum.

Funeral, progua , ohorea. Lat. Funus , ris.

Funeral , perteneciente à entierro , pro-

gucoa , progutarra , ohorecoa , ohore-
tarra. Lat. Funereus , funebris.

Funeſtar , eriotu , erioz goibeldu , erio-

tzez itſuſtu. Lat. Funeſtare.

Funeſtalo , eriotua. Lat. Funeſtatus.

Funeſto , funeſtoſo , eriozcoa , erioz goi-

bela. Lat. Funeſtus.

Furia , furia , fulia , ſumiña , otſarca ,

urruña. Lat. Furor , furia.

Furioſamente , furiatiro , fuliatiro , ſu-

minquiro , urrruinquiro , otſarcatiro.
Lat. Furiosè.

Furioſo , furiatia , fuliatia , ſumintia ,

urruintia , otſarcatia , furiatſua , &c.
Lat. Furioſus.

Hablar en furia , eraſi , y los irregulares

badaraſa , badaraſate , &c. que ſe pue-
den vèr en la voz Hablar.

Furlon , veaſe coche.

Furor , furia , veaſe.

Furrier , de Soldados , etzauntza zaya.

Lat. Metator militaris.

Furrier en las cabalilerizas Reales , ſari-

tzalea. Lat. Metator Regius.

Furriera , oficio en Palacio , guiltza za-

ya. Lat. Domus Regiæ clavibus præ-
fectus.

Furrieta , veſe fanfurriña.

Furtivamente , iſilchoric , ezcutuan. Lat.

Furtivè.

Furtivo , iſilic , ezcutuan eguiña. Lat.

Furtivus.

Fuſca , eſpecie de anade , atabeltza. Lat.

Anasiufca.

Fuſcar , antiquado , ennegrecer.

Fulco , beltza , baltza. Lat. Fuſcus.

Fuſil , fuſila , eſcopeta. Lat. Catapulta.

Fuſilazo , fuſilada. Lat. Catapultæ ictus.

Fuſileria , fuſilaridia. Lat. Catapultis

armatorum turma.

Fuſilero , fuſilaria. Lat. Miles catapultâ

armatus.

Fuſta , ontci mota bat. Lat. Liburnica.

Fuſtan , tela , orra caya. Lat. Tela goſſy-

pina.

Fuſte , antiquado , madera.

Fuſte , fundamento de madera , en que ſe

F U.
forma algo , eutſigarria , irozgarria.
Lat. Ligeum fulcrum.

Fuſtete , arbol pequeño , ori caya. Lat.

Cotinus , coriaria.

Futil , futilidad , utſa. Lat. Fatilis , futi-

litas.

Futurario , etorquizunecoa , izaquizune-

coa. Lat. Futurus.

Futuricion , izaquizundea. Lat. Futu-

ritio.

Futuro , etorquizuna , izaquizuna. Lat.

Futurus.

La futura de algo , guerocoa , guerocodea.

Lat. Optio futura.

Futuro , en la Gramatica , guerocoera.

Lat. Verbi futurum.

Futuros , contingentes , etorquizun bear-

badacoac. Lat. Futura contingentia.